In urma publicarii articolului nostru legat de practicile neortodoxe ale marilor retaileri din Romania, am fost contactati din partea companiei Kaufland cu privire la aspectele prezentate in articol.
Publicam astfel dreptul la replica pentru compania Kaufland Romania:
“Poziția Kaufland România privitoare la informațiile transmise de publicația www.glasul.info
Ca urmare a publicării articolului „Romania este jefuita nemteste in timp ce ANAF-ul vaneaza babutele care vand verdeturi”, pe www.glasul.info, compania Kaufland România transmite următoarele clarificări:
Articolul sus menționat este redactat într-o manieră tendențioasă, inducând publicului în mod eronat ideea că societatea Kaufland România, în calitate de companie de origine germană care operează în piața de retail din România, ar fi desfășurat activități care sunt sancționate de Codul penal, asociind numele acestei societăți cu fapte ilegale într-un mod nefondat.
Compania Kaufland România respectă legislația în vigoare în întreaga sa activitate și nu este parte, în calitate de suspect sau inculpat, în niciun dosar penal.”, ne-au transmis reprezentatii companiei Kaufland
Pozitia Kaufland cu privire la articolul „Romania este jefuita nemteste in timp ce ANAF-ul vaneaza babutele care vand verdeturi”
Cu toate ca noi n-am mentionat nici macar o data numele companiei Kaufland in articolul nostru, un reprezentant al companiei ne-a contactat deoarece a considerat ca articolul “prezinta opinii ce nu au la baza dovezi ce leaga compania de acele fapte”.
Pe 13 iulie 2016, Catalin Tache publica in enational.ro articolul “Romania jefuita de gigantii germani”, in care semnala in mare masura cam aceleasi lucruri pe care le-am sesizat si noi. Am strans informatii si sesizari despre neregulile semnalate de catre cumparatorii romani care au avut ghinionul unor experiente nefericite in marile lanturi de magazine din Romania.
Potrivit unui articol din apropotv.ro, Kaufland se afla pe locul doi in topul celor mai reclamate hipermarket-uri din Romania, insa cu toate acestea magazinele Kaufland se afla in continuare printre cele mai preferate supermarketuri de catre romani:
“Carrefour, Kaufland, Real si Praktiker sunt hipermarket-urile cu cele mai multe reclamatii primite de la consumatori, in legatura cu produsele cumparate.”Fruntase” la numarul de reclamatii sunt Carrefour, cu 151 de sesizari, Kaufland – cu 143, Real – cu 122, Praktiker – cu 63, Dedeman – 58, Auchan – 57 si Rewe – cu 53.”
Principalele nereguli constatate de catre inspectorii ANPC sunt diferentele dintre preturile afisate la raft si cele incasate la casa de marcat, neincadrarea in cantitatea neta declarata, prezentarea produselor intr-o forma diferita decat cea data de producatori, lipsa traducerii in limba romana de pe ambalajele produselor, etc
Evaziunea fiscala
“Companiile Kaufland, Coca-Cola, Nestle sau Heineken au CAPITULAT în fața procurorilor români după ce au fost prinse cu minciuna. Frauda este URIAȘĂ. Kaufland România a achitat taxă de ambalaje de 12.453.043 lei, adică aproape 2,77 milioane de euro.”, scria activenews.ro pe 29 aprilie 2016
“Deputatul PNL Radu Zlati cere ANAF să demareze controale la lanțurile de magazine Mega Image, Carrefour, Lidl sau Kaufland, despre care afirmă că fac evaziune fiscală într-o mult mai mare măsură decît alte unități comerciale călcate deja de inspectorii statului.”, scria nasul.tv
Pretul de la raft nu corespunde cu cel de la casa
Carmen Plesea a publicat pe blogul sau un astfel de incident petrecut la magazinul Kaufland Colentina, in care a sesizat in urma verificarii bonului ca platise pentru produse pe care nu le cumparase: (VIDEO) Carmen Plesea, furata la casa de marcat. Ca si Carmen Plesea sunt si alti multi romani care au constatat in supermarketurile din Romania ca pretul de la raft nu corespundea cu pretul de la casa de marcat.
Greseala cumparatorilor
Una dintre marile greseli ale cumparatorilor este ca nu-si verifica bonurile imediat dupa ce au achitat la casa cumparaturile si sa le compare atent cu ceea ce au in cos. In plus, este necesara si putina “munca” din partea cumparatorului pentru memorarea preturilor produselor de la raft si compararea lor cu cele trecute pe bon.
….. si lista ar putea continua cu exemple din magazinele din toata tara.
“La Kaufland Sibiu ( mag. vechi ) am depistat inselatoria la raionul de carne ( cotlet fara os).Dupa sesizarea facuta si amenintarea cu OPC-ul m-au trimis la biroul informatii unde am primit diferenta de bani inapoi si bineinteles au schimbat imediat eticheta din vitrina cu pretul de la cantar (mai mare). Intrebarea se pune dar pana la mine pe cati clienti au inselat?“, a postat Dicu Virgil pe Facebook
Nu-ti trebuie un IQ prea mare ca sa ajungi intr-un final sa te intrebi de ce nu prea se intampla erori in beneficiul clientilor ci doar al casei de marcat, dovada stand profiturile uriase pe care marile lanturi de magazine le fac in Romania. Daca toate “erorile” de la casa de marcat din supermarketuri sunt in dezavantajul clientului, atunci multi ar inclina sa creada mai degraba ca nu sunt greseli, ci furturi (legale, cu voie de la “stapanire”)!
Injectarea cu apa a produselor si apoi congelarea lor
Un comentariu interesant a venit din partea unui cititor care a sarit in apararea supermarketurilor:
“Nimic concret in articol, doar acuzatii fara acoperire. Taxa de raft este OFERITA de producatori pentru un loc preferential in magazin. Injectarea cu apa se produce pe intregul mapamond si este legiferata atat international cat si la nivel national. Legea si nu magazinul e vinovata. Diferenta dintre pretul de la raft si cel de la casa este pur si simplu o eroare umana, avand in vedere ca preturile se schimba foarte des. Aceste erori se produc si in sens avantajos pentru cumparator, unele produse avand la casa pretul mai mic decat cel de la raft. Cantarele sunt foarte precise. Marfa gata ambalata de producatori are insa diferente de greutate. Am verificat asta personal, de mai multe ori, in mai multe magazine, tocmai ca urmare a “bombelor” de acest gen aparute in presa. Gata, mit spulberat. A nu se intelege ca am vreun interes, in afara de cel al expunerii realitatii in dauna fantasmelor rau intentionate. Sa condamni orice forma de comert pentru ca face profit, e o aberatie. Asta e scopul comertului.”, a postat Marius Flekats
Reactiile cititorilor nostri ne dovedesc ca marile lanturi de magazine din Romania mai au mult de lucru in ceea ce priveste imbunatatirea imaginii si a relatiei cu clientii, in principal trebuie sa inteleaga ca este necesar sa tina cont si de interesele nationale si locale ale cetatenilor din Romania, nu doar de cele ale patronilor de multinationale.
Poate cele mai interesante reactii vin insa din partea romanilor din diaspora, care ne-au semnalat ca magazinele din strainatate apartinand acelorasi retaileri prezenti pe piata din Romania, au o relatie diferita in ceea priveste consumatorii, mult mai buna, si .. preturi mult mai mici decat in magazinele din tara noastra, cu toate ca in tarile respective nivelul de trai si puterea de cumparare sunt mai ridicate, salariile fiind chiar si de cateva ori mai mari decat cele din Romania.
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania: RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Această fotografie a apărut într-o „serie fascinantă de fotografii cu România începutului de secol XX, (port popular, portrete de ţărani, localităţi din toate judeţele ţării, monumente etc) redactată după o carte album apărută în 1933 la Leipzig, cu o prefață de Octavian Goga. Fotografiile sunt făcute în majoritate de etnograful Romulus Vuia”, serie […]