La data de 3 decembrie 1943, Mitropolitul locotenent al Basarabiei, Efrem Enăchescu, emitea ordinul nr. 16649 catre parohiile care supravietuisera atrocitatilor bolsevice. Printre alte aspecte, mitropolitul Basarabei facea si niste dezvaluiri cu adevarat cutremuratoare:
“În timpul ocupației sovietice (1940-1941) mulți clerici basarabeni și numeroși creștini devotați Bisericii au fost martirizați, schingiuiți sau deportați de stăpânirea ateistă. În vederea întocmirii unui MARTIROLOG al Bisericii basarabene, vă invităm a proceda de urgență la adunarea datelor necesare cu privire la acești clerici și credincioși – stabilind cu precizie când, unde și în ce împrejurări au suferit aceștia din cauza prigoanei dezlănțuite de cei fără Dumnezeu. Preoții vor face descrierea pe baza mărturiilor și declarațiilor date în scris de rudele, vecinii și consătenii celor care au suferit din cauza bolșevicilor.“
“După eliberarea Basarabiei şi revenirea autorităţilor româneşti, s-a constatat că doar într-o perioadă de un an de ocupaţie sovietică (1940-1941) au fost distruse 13 biserici, 27 transformate în cluburi, 48 de preoţi omorâţi sau deportaţi.Potrivit altor date, dintre cei rămași în timpul ocupației, au fost executați, sau deportați peste o sută de preoți.Numai în localitatea Volintiri, jud. Cetatea Albă au fost executați de către agenții N.C.V.D.,16 preoți.În perioada stăpânirii sovietice se desfăşura o intensă propagandă antireligioasă. Bisericile erau supuse la plata unor impozite exagerate, în cazul neachitării la timp a sumelor stabilite de autorităţi locaşele sfinte erau închise şi transformate în magazii, sali de spectacole, căzărmi, grajduri sau chiar closete, cum a fost cazul unor biserici din Hotin şi Ismail. Preoţii rămaşi sub stăpânirea sovietică erau şi ei supuşi la plata impozitelor. Erau obligaţi să îndeplinească tot felul de munci degradante, erau umiliţi, bătuţi, deportaţi şi chiar omorâţi.”, scrie Protoiereul Ioan Lisnic
Preotii martiri ai Basarabiei in timpul ocupatiei sovietice
Unul dintre cele mai ingrozitoare cazuri este cel al mutilarii, uciderii si arderii preotului Gheorghe Fotescu(Motescu?) la Tighina.
“La Tighina : în 28 iunie 1940 avocatul Glinsberg a împuscat, demonstrativ, în stradă, doi funcționari ai prefecturii ;
– acelasi, împreună cu alti evrei l-au prins pe preotul Motescu, i-au tăiat limba si urechile, în plină stradă, l-au dus în altarul bisericii si i-au dat foc – în foc a sfârsit și preotul și biserica;”, scria Paul Goma
“La retragerea trupelor românești din Basarabia, în ziua de 28 iunie 1940, bandele ”iudeo-comuniste” terorizau populația locală. La Tighina, avocatul Glinsberg a împușcat demonstrativ, în stradă, doi funcționari ai prefecturii. Împreună cu alți evrei, l-au reținut în stradă pe preotul Gheorghe Fotescu pe care l-au maltratat și l-au supus la diferite chinuri. I-au tăiat limba și urechile, apoi l-au dus în altar și au incendiat biserica. Astfel, ”în foc au sfârșit și preotul și biserica”, scrie Protoiereul Ioan Lisnic
Despre preotul Gheorghe Fotescu s-a constatat de catre S. P.Socolovscaia, profesoară și S.A.Bazilevscaia, bibliotecar-arhivist, membru al Comisiei Episcopiei de Tiraspol și Dubăsari pentru pregătirea actelor de canonizarea preoților neomartiri din sec. al XX-lea, ca inscripția de pe mormântul (кладбищенская надпись) preotului martir “Motescu” din Tighina ii apartine de fapt lui Gheorghe Fotescu.
Protoiereul Ioan Lisnic ne ofera mai multe informatii despre preotul martir Gheorghe Fotescu:
“S-a născut la 9 noiembrie 1896 în com. Volcineț, jud. Lăpușna. Avea studiile Seminarului Telogic din Chișinău și a Facultății de Medicină din Iași. După absolvirea Seminarului Teologic în anul 1921, a fost hirotonit preot și numit paroh al Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Găureni, jud. Lăpușna. În anul 1927 a fost transferat la Biserica Sf. Alexandru Nevschi, parohia Cimitirului din orașul Tighina.
Pe parcursul anilor slujiți în parohia Cimitirului din orașul Tighina (1927-1940), părintele Gheorghe Fotescu a desfășurat o activitate pastorală și misionară rodnică. Din inițiativa cucerniciei sale a fost înființată pe lângă biserică o societate de ajutor reciproc și asigurări în cazuri de moarte. Până în anul 1940, în apropierea Bisericii Sf. Alexandru Nevschi din Tighina se construia un cămin bisericesc.”
Cum in timpul ocupatiei sovietice a Basarabiei nu a fost posibila strangerea si sistematizarea informatiilor despre preotii martirizati ai Basarabiei, abia in 3 octombrie 1955, la peste 52 de ani de la ordinul circular al mitropolitului Efrem Enăchescu, Adunarea Eparhială a Mitropoliei Basarabiei, care și-a ținut lucrările la biserica Sf. Ierarh Nicolae din Chișinău sub președinția Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Petru Păduraru, a decis crearea unei Comisii speciale în sarcina căreia a căzut întocmirea Martirologiului Mitropoliei Basarabiei.
In urma unor cercetari sistematice, s-a reusit identificarea a cel putin 46 de preoti romani din Basarabia martirizati de catre sovietici sau din cauza lor.
„Preotul Catedralei din Cetatea Albă, Eusebiu Popovici, a fost împușcat de un evreu pe nume Zuckerman. Un alt preot din oraș, Nicanor Maleski, a platit cu viața în timpul unei devastări înterprinse de bande criminale. De asemenea, preotul Gheorghe Munteanu, originar din Ismail, a fost arestat, tuns și bărbierit, cerându-i-se să renunțe la credința creștină. Neobținând acest lucru, criminalii i-au sfărâmat capul de treptele sfântului locaș din Cetatea Albă. Preotul Motescu din orașil Tighina, a fost prins de evrei și batjocorit: i-au tăiat limba și urechile, apoi a fost dus în altar și i-au dat foc, murind în chinuri groaznice. Preotul din Româncăuți, jud. Hotin, potrivit documentelor vremii, a fost batjocorit și omorât. În 1940 au fost omorât mișelește preoții Mina Țăruș din jud. Orhei, Ilie și Dumitru Ciornei din jud. Hotin. În 1941 au fost împușcați preoții Vasile Bodrug din Râșcani, Porfirie Șoimu din Parcani jud. Soroca, iar preotul Mihail Ghili din Unțești jud. Ungheni, a fost arestat de N.C.V.D., exilat la Barnaul unde a fost executat în 1942. Unii preoți au dispărut fără urmă, printre aceștea se numără și părintele Gheorghe Tudorache. Un martor acular, Tudor Busuioc, din Chișinău, declară despre acest caz următoarele: „Foarte multe cadavre erau schilodite barbar, cu ochii scoși, cu nasul și urechile tăiate. Cel mai tare și-au bătut joc de preoți, (…) nu destul că i-au adus în așa hal (…) adică le-au tăiat organele sexuale și așa i-au găsit în gropi cu dânsele în gură, cu fețele schimonosite de durere și și desfigurate. Slujitorii altarului, în marea lor majoritate s-au arătat vrednici de haina purtată, înfruntând prigoana și manifestându-se ca adevărați slujitori ai lui Hristos.” (Pr. Lect.dr. Veaceslav Ciorbă „Maluri de Prut”)
Lista martirilor Mitropoliei Basarabiei
- Leonid ANTONOVICI, paroh la Iablona, județul Bălți
- protoiereul mitrofor Alexandru BALTAGA de la Călărași, supranumit #de Gala Galaction Luceafăr al Bisericii basarabene și patriarh al preoților basarabeni
- iconomul stavrofor Alexandru BOBEICĂ, profesor de religie la Liceul eparhial de fete din Chișinău
- Vasile BODRUG, paroh la Dușmani, județul Bălți
- Teodor BUNESCU, paroh la Zubrești, județul Lăpușna
- Anton I. CERNĂUȚEANU din Chișinău
- Petre CERNĂUȚEANU din Chișinău
- Vladimir I. CERNĂUȚEANU din Tighina
- episcopul Teodosie CHIRICĂ
- Istrati CHIRIȚĂ, preot paroh la Pitușca, județul Lăpușna, împușcat de sovietici în 1941, în pădurea de la Păulești
- Alexandru CHIPEȚCHI din Chișinău
- Dimitrie CIORNEI, paroh la Clișcăuți, județul Hotin, ucis mișelește în 1940 de organele NKVD
- Dumitru COZINSCHI, paroh la Troița, județul Tighina
- Vasile DONCILĂ, slujitor la capela Liceului de băieți Alexandru Donici din Chișinău
- Alexei DRAJINSCHI, paroh la Grozești, județul Lăpușna
- Ion DULAP, paroh la Rădeni, județul Orhei
- Constantin GÂRLOVEANU, paroh la Speia, județul Orhei
- Mihail GHILI, paroh la Unțești, județul Bălți,
- Nicolae GOANȚĂ, împușcat în cap, la vârsta de 36 ani, de către sovietici la Craiova
- Alexandru GROSU, paroh la Olănești, județul Cetatea Albă
- Nicolae GROSU, magistru în teologie, fost profesor la Academia Teologică din Kiev
- Petru HAGIU, protopop de Cetatea Albă
- Gheorghe MALEAVIN, paroh la Selemet, județul Tighina
- Nicador MALESCHI, preot la Cetatea Albă
- Sebastian MÂRZA
- Gheorghe MIHALACHE, paroh la Căușeni, județul Tighina
- părintele MIZIUMSCHI, paroh la Volintiri, județul Cetatea Albă
- Alexandru MOTESCU, preot la Tighina
- Artemie (Auxentie) MUNTEANU, ieromonah, stareț al mănăstirii Noul Neamț
- Gheorghe MUNTEANU, paroh al bisericii Regina Maria din Ismail
- Boris NICOLAE, paroh la Baraboi, județul Bălți
- Theodor PETCU, paroh la Stohnaia, Rezina
- părintele Constantin RUGHINOV din județul Tighina
- Avacum RUSU, paroh la Mălăești, județul Bălți
- părintele Haralambie SAMBURSCHI, din jud. Tighina
- părintele Marcel SMIROV, ucis prin împușcare
- Anatolie SPINEI, paroh la Dolna, județul Lăpușna
- mitropolitul Arsenie STADNIȚCHI
- Porfirie ȘOIMU, paroh la Parcani, județul Soroca
- Gheorghe TUDORACHE, paroh la Grozești, județul Lăpușna
- Mina ȚĂRUȘ, paroh la Camencea, comuna Cobâlca, județul Orhei
- Mihail VASILACHE, preot misionar din Alcedar, județul Orhei
- Ștefan ZAGORODNÂI, paroh la Suruceni, județul Lăpușna
- Dumitru ZAHARIA, paroh la Larga Veche, județul Cahul
- arhimandritul Savatie ZUBCU, exarh al mănăstirilor din eparhia Cetatea Albă – Ismail
Note/Bibliografie:
[1] http://protioanlisnic.blogspot.ro/2016/01/preotul-gheorghe-fotescu-motescu-omorat.html[2] https://prosistemhaha.wordpress.com/2013/09/28/slujitorii-ne-vrednici/[3] http://protioanlisnic.blogspot.ro/2014/06/situatia-religioasa-din-basarabia-si.html