Extremistii maghiari plang dupa „dreptul” de a-i putea maghiariza pe romani

Ambasadorul SUA la Bucuresti, Hans Klemm, nu s-a pozat doar din „politete” cu steagul separatistilor maghiari, ci ba chiar a participat cu buna stiinta la o discutie despre autonomia asa zisului Tinut Secuiesc.

O inregistrare video a conferintei de presa sustinuta impreuna cu presedintele Consiliului Judetean Covasna, Tamas Sandor, si cu primarul orasului Sfantu Gheorghe, Antal Arpad, dovedeste ca ambasadorul american a participat la o discutie despre autonomia asa zisului Tinut Secuiesc, acesta chiar mentionand pe parcursul conferintei de mai multe ori cuvantul Seklerland (Tinutul Secuiesc).

Extremistii maghiari plang dupa „dreptul” de a-i putea maghiariza pe romani

„Tamás Sándor a spus că secuii doresc o independență după modelul Tirolului de Sud (regiune din Italia considerată „stat independent” de Austria, unde cetățenii italieni sunt obligați să învețe limba germană), scrie puterea.ro, dezvaluind in premiera dovada ca Hans Klemm a discutat in Covasna despre autonomia asa zisului Tinut Secuiesc

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


librarie.net

Asadar, Tirolul de Sud este modelul de autonomie preferat de extremistii maghiari. De ce? Pentru ca le ofera pe tava ceea ce isi doreau de atata amar de vreme, adica o scuza „legala” prin care sa-si poata desfasura nestingheriti campania de maghiarizare a etniilor conlocuitoare, metoda pe care au aplicat-o cu succes de-a lungul istoriei nu numai pe romani ci si pe multe alte etnii care s-au aflat din nefericire sub nemiloasa cizma maghiara.

Pai este limpede si clar ca extremistii maghiari din asa zisul Tinut Secuiesc vor „DREPTUL” sau „LIBERTATEA” de a maghiariza celelalte etnii conlocuitoare, de parca inca ar fi in evul mediu.

In Crisana de Vest (acum teritoriu al Ungariei), erau la inceputul secolului XIX peste un milion de romani din care astazi abia au mai ramas cateva zeci de mii, pana si acestia aflati acum in plin proces de maghiarizare. In asa zisul Tinut Secuiesc a ramas aproximativ acelasi numar de etnici maghiari ca in sec XIX, numarul acestora depinzand exclusiv de rata lor de nasteri, care nu este prea grozava in ultimul timp.

Din 1989 si pana acum, in special cele doua judete Harghita si Covasna, au cam fost depopulate de populatia romaneasca din unele zone. Nu-ti trebuie nu stiu cate facultati sau prea multa materie cenusie ca sa pui lucrurile cap la cap si sa descoperi rapid unde este cu adevarat vorba nu doar de discriminare ci de adevarat genocid, etnic si cultural!

Glasul.info

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Next Post

Asediul de la Waco - o incercare a administratiei americane de a obtine sustinere pentru promulgarea unor legi de control asupra armelor?

lun sept. 19 , 2016
Asediul de la Waco sau asediul de la Mount Carmel, este unul dintre cele mai controversate incidente de data recenta ale autoritatilor federale din SUA. Pe data de 28 februarie 1993, Biroul pentru Alcool, Tutun si Arme de Foc (ATF) a incercat sa puna in aplicare un mandat de perchezitie […]
Asediul de la Waco - o incercare a administratiei americane de a obtine sustinere pentru promulgarea unor legi de control asupra armelor?

Poate vă place și:

libris.ro