Vlad Lupan, ambasadorul Republicii Moldova la ONU: gubernia rusa Bessarabia ramane inca rupta de toata familia sa romana

Hărți etnice sovietice din 1988 și 1991 (în ucraineană) arătând popoarele "român și moldovenesc" (primul în galben, al doilea verde deschis) ca diferite, prima conform poziției oficiale sovietice din anii 1938-1990, a doua din punctul de vedre "moldovenist maximalist"

Vlad Lupan, ambasadorul Republicii Moldova la ONU: „gubernia rusa Bessarabia ramane inca rupta de toata familia sa romana„. Reprezentantul permanent al Republicii Moldova la ONU, Vlad Lupan, a facut una dintre poate cele mai interesante postari din ultima vreme, venita din partea unui oficial al celui de-al doilea stat romanesc. Intitulata „Lecție de bază de istorie, pentru incompetenți, din partea mea ca cetățean privat”, postarea de pe Facebook a lui Vlad Lupan transmite un mesaj cu totul diferit fata de noua abordare a proaspatului presedinte al Republicii Moldova, Igor Dodon.

In timp ce Igor Dodon si-a inceput mandatul de presedinte al Republicii Moldova cu o vizita in care s-a ploconit in fata tarului Rusiei si a facut niste declaratii mai mult decat obraznice la adresa Romaniei, abordand pe fata o politica antiromaneasca, unii oficiali ai Republicii Moldova iau atitudine:

[alert-announce]Lectie de baza de istorie, pentru incompetenti, din partea mea ca cetatean privat:
1. Principatul Moldovei, cu capitala la Iasi, a fost entitatea administrativa si unica entitate LEGALA in Imperiul Otoman de la care a fost rupta in 1812 o parte din Tara de Sus, Tara de Jos si Basarabia – partea respectiva a fost numita (gresit) Besarabskaia Gubernia, dupa zona de sud a regiunii. [/alert-announce]
[alert-success]2. Entitatea legala Principatul Moldovei a continuat sa existe si a decis in 1859 sa aleaga pe (Nota Bene, dvoishnishilor!) pe nobilul moldovean Alexandru Ion Cuza, ca si Principe atat a Moldovei, cat si a Valahiei, in ianuarie 1859, in urma razboiului din Crimeea(!), creand Principatele unite, cu capitala la Iasi si Bucuresti.[/alert-success]
[alert-announce]3. Principatele unite isi asuma numele de Romania, lupta de partea Rusiei si devin independente ca Romania, nume istoric pentru toate 3 regiuni – Dimitrie Cantemir, adorat de rusi si apologetii lor, a scris un „Hronicon a toată Țara Românească (care apoi s-au împărțit în Moldova, Munteniască și Ardealul) …”, D. Cantemir, Hronicul vechimei româno-moldo-vlahilor, in Operele Principelui Dimitrie Cantemir.[/alert-announce]
[alert-success]4. Restul principatului Moldovei – o bucata rupta de casa, Gubernia rusa Bessarabia, a revenit doar temporar (si ramaine inca rupta de toata familia sa romana) la mama sa, Moldova, care era unica entitate legala care avea dreptul sa se numeasca Moldova, deci Romania istorica a lui Cantemir, Mihai Viteazu 1600 si copiii copiilor nostri.
Si punctum![/alert-success]

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 10 books

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 2

By: Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 2 - Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 1

By: Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 1 - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info