La 13 aprilie 1862 intra in vigoare legea presei in România, copiata partial dupa legea franceza cu privire la proprietatea literara din 19 Julie 1793, si adaptata la realitatile societatii romanesti din acele timpuri. In cele 11 articole ale primului capitol din aceasta lege, erau prevazute drepturile de autor asupra diverselor opere (“tot felul de scrieri, compozitorii de muzica, pictorii sau desenatorii, care vor sapa sau litografii si tablourile ori desenele lor”), posibilitatea mostenirii sau cesionarii acestor drepturi dupa moartea autorilor, cat si alte lamuriri cu privire la chestiuni ce tineau de drepturile de autor.
“Legea presei din 1862: Primul capitol al acestei legi pentru protejarea drepturilor autorilor este intitulat : “Despre proprietatea literara” si cuprinde 11 articole.
Dispozitiunile acestui prim capitol, care trateaza despre proprietatea literara, sunt intrucatva intarite prin art. 19 din Constitutia de la 1866, care spune ca: “proprietatea de orice natura precum si toate creantele asupra Statului sunt sacre si inviolabile”.
De altfel atat doctrina cat si jurisprudenta romana admiteau ca. art. 19 din Constitutia de la 1866, declarand sacra si inviolabila proprietatea de orice natura, fara nici o restrictiune, urmeaza ca si proprietatea literara este garantata de Constitutie si ca deci legea presei din 1862 in partea referitoare la proprietatea literara este si astazi inca in vigoare.”, scria revista Literatură şi artă română in anul 1906.
La 13 aprilie 1862 intra in vigoare legea presei in România
“O noua confirmare a acestui adevar rezulta si din art. 398 al Codului penal roman din 1865 care spune ca : “Sunt si raman abrogate toate legiuirile penale anterioare din Romania, afara de dispozitiunile privitoare la delictele de presa ce se prevad in legea de presa din anul 1862”.
Odata stabilit acest lucru ca primul capitol al legei presei din 1862 este si astazi inca in vigoare, si ca proprietatea literara ca si orice alta, proprietate este declarata, sacra, si inviolabila de Constitutie, sa trecem la examenul celor 11 articole din care se compune acest capitol. In treacat putem spune ca intregul acest capitol este reproducerea aproape fidela a legei franceze din 19 Julie 1793 asupra proprietatii literare, care a servit de model
legiuitorului roman din 1862. Legiuitorul roman insa, ca si legiuitorul francez pe care l-a copiat, desi intituleaza aceasta lege “despre proprietatea literara”, in dispozitiunile sale s-a indepartat de a aplica principiul proprietatii in materie de opere literare sau artistice. Caci legea noastra ca si cea franceza, limitand drepturile autorilor, la un anume numar de ani, e foarte greu de admis ca aceasta limitare in timp, sa intre in caracterul unei adevarate proprietati.”, scria revista Literatură şi artă română in anul 1906
Glasul.info
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.