Tragem apa la Bucuresti si facem plata la Paris. Dar pentru gunoiul ridicat de Salubris oare unde vom plati?

Tragem apa la Bucuresti si facem plata la Paris. Dar pentru gunoiul ridicat de Salubris oare unde vom plati? Cu toate ca si in trecut s-a mai dezbatut daca trebuie sau nu privatizat serviciul public asigurat de catre Salubris IASI, de aceasta data se pare ca privatizarea societatii este cu adevarat iminenta, urmand ca locuitorii orasului sa plateasca dupa aceasta privatizare facturi mai mari decat cele din prezent.

Ar trebui sa se faca o campanie publicitara sau poate chiar una electorala, in mass media din Romania, in care sa se promita ca daca veti putea gasi macar o singura privatizare facuta pe undeva prin tara noastra, in interesul cetatenilor romani, atunci initiatorului acelei privatizari ii trebuie facuta statuie in centrul localitatii respective.

Dupa cum bine spunea Ilie Serbanescu, am ajuns sa tragem apa la Bucuresti si sa facem plata la Paris, sa aprindem becul si sa facem plata in Italia sau Germania, sa deschidem aragazul si sa facem plata in Germania sau Franta, sa alimentam la benzinarie si banii sa ia calea Austriei sau a Rusiei, etc.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


apiland.ro

Tragem apa la Bucuresti si facem plata la Paris. Dar pentru gunoiul ridicat de Salubris oare unde vom plati?

Am realizat aproape cu totii, ca practica ne spune clar si raspicat insa ca instrainarea prin asa zisa “privatizare” a serviciilor publice din Romania sau ale altor resurse romanesti nu inseamna nici un beneficiu pentru romani, nici din punct de vedere al imbunatatirii serviciilor sau bunurilor livrate, nici in ceea ce priveste pretul acestora.

Si atunci, de ce se insista cu atata inversunare si agresivitate pentru a ramane romanii fara o productie autohtona, fara a mai stapani societatile furnizoare de servicii, pierzand controlul asupra tuturor serviciilor publice si in linii mari, controlul asupra aproape intregii economii din Romania?

Curentul electric il platesc la o companie italiana numita Enel. Deci, cum am aprins un bec, am deschis o supapa prin care banii mei se scurg in Italia. Sint convins ca nici Enelul nu-mi vinde curent italian.
Gazul metan il platesc la GDF Suez (Gaz de France Suez), firma tot franțuzeasca ce imi vinde mie și multor altora gaz metan romanesc, dar banii noștri pleaca la Paris sa se integreze in UE. Telefonul, indiferent ca-l platesc la Romtelecom, Vodafone, Orange sau Cosmote, cum deschid gura sa zic ceva la telefon, cum imi mai zboara din portofel niște bani catre zari straine. Cablul TV și internetul le platesc la RCS & RDS. Aștia, marturisesc ca nu știu de unde sint dar am auzit ca patronul lor, pe nume Zoltan Teszary, locuiește la Budapesta și nu știe nici el daca mai e roman sau european.

Ce sa va mai spun ca, daca bag benzina in rezervor, m-am integrat și cu mașina in Europa, ca nu mai e in tot Bucureștiul un PECO romanesc. Fereasca Dumnezeu de vreun imprumut la banca, pe care marturisesc ca nu l-am facut, dar sint sigur ca mulți au fost nevoiți sa-l faca și acum platesc dobinzi grele și comisioane catre banci straine fiindca in București, in afara de CEC, nu mai e nici o banca romaneasca.Deci ne integram cu succes și in sistemul financiar European, cu portofel cu tot. Daca umplem coșul cu merinde la supermarket, pentru indestularea familiei, iarași aruncam cu banii peste mari și țari fiindca marfa e aproape 90% de import.

Serviciile publice sint afaceri cu clienți captivi. Ele trebuie sa fie in mana romanilor, a statului roman, altfel ne vom trezi cu prețuri din ce in ce mai mari!

…vom trage apa la București și vom face plata la Paris, ca și pînă acum!“, scria Ilie Serbanescu

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

La 15 aprilie 1762, imparateasa Maria Terezia semna decretul imperial de infiintare a regimentelor grănicerești românești de la Orlat si de la Năsăud.

sâm apr. 15 , 2017
La 15 aprilie 1762, imparateasa Maria Terezia semna decretul imperial de infiintare a regimentelor grănicerești românești de la Orlat si de la Năsăud. Pentru a realiza acest deziderat, generalul de cavalerie Adolf Nikolaus von Buccow a fost insarcinat la data de 5 iulie 1761 pentru a indeplini aceasta misiune, proiectul fiind aprobat […]
La 15 aprilie 1762, imparateasa Maria Terezia semna decretul imperial de infiintare a regimentelor grănicerești românești de la Orlat si de la Năsăud.

Poate vă place și:

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
libris.ro