RSS

Ieșenii alături de Camelia Smica…

Acțiune de solidarit…

Spitalul modular de la Lețcani: …

Sâmbătă, 8 august 20…

Gheorghe Piperea: " Cu așa ceva …

Avocatul Gheorghe Pi…

La 8 august 1943, la Șimleul Sil…

Potrivit unui comuni…

Acțiuni de solidaritate pe 8 și …

Pe 8 și 9 august a.c…

Gabriel Apreutesei: "De ce fuge …

Unul dintre noii și…

Un fost judecător: "Obligativita…

Fostul judecător Ton…

O țară în care pedofilii și viol…

Am înmărmurit în urm…

Drepturile și libertățile nu sun…

Am înmărmurit în urm…

Trolii PNL-ului din presa locală…

Simpla exercitare a …

«
»
TwitterFacebookPinterest

O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (1 voturi, medie: 5,00 din 5)
Încarc...

Goralii, populatia pastorala de munteni din Sudul Poloniei si Nordul Slovaciei

Print Friendly, PDF & Email

Goralii, populatia pastorala de munteni din Sudul Poloniei si Nordul Slovaciei

Goralii (n.r. in germana Goralen, insemnand “munteni” in limba romana) sunt o populatie pastorala atestata in Polonia si Slovacia inca din Evul Mediu. Desi la acest moment goralii sunt aproape asimilati din punct de vedere lingvistic si religios in Polonia, ei si-au pastrat inca particularitatile etnice din punct de vedere etnografic, al stilului de viata, dar si unele cuvinte arhaice de origine română, regasite numai in dialectul acestora.

Desi istoricii sau antropologii prefera de multe ori, cel mai probabil din considerente politice, sa-i numeasca vlahi sau chiar „aromâni”, goralii reprezinta o entitate distincta, insa a carui origine româneasca este incontestabila.

Goralii, populatia pastorala de munteni din Sudul Poloniei si Nordul Slovaciei

Exista o ipoteza bazata pe  Cronica lui Nestor, potrivit careia ar fi existat o deplasare a romanilor in secolul X spre regiunea Moraviei si sudul Poloniei.

In ultimii ani, o parte dintre goralii din sudul Poloniei isi manifesta tot mai mult interesul fata de Romania, revendicandu-si radacinile romanesti si considerand tara noastra ca pe un fel de “patrie originara”.

Daca despre romanii din Peninsula Balcanica s-au facut studii si s-au scris de-a lungul timpului ample monografii, spre rusinea noastra, in Romania s-a vorbit si se vorbeste inca poate mult prea putin despre aceasta ramura a romanismului.

De unde vine denumirea de Bucovina

Dupa anexarea Tarii de Sus a Moldovei de catre Imperiul Habsburgic, autoritatile imperiale au inceput curand sa utilizeze numele de Bucovina pentru aceasta provincie rupta samavolnic din trupul Principatului Moldovei.

Despre originea denumirii de Bucovina s-a speculat mult de-a lungul timpului, diferiti autori venind cu diverse ipoteze, printre care si aceea ca numele proaspetei provincii anexate de catre habsburgi si-ar fi avut originile in numele generalului austriac Adolf Nikolaus von Buccow.

O alta varianta este ca numele de Bucovina ar proveni din cuvantul  Buchenland, care in limba germana inseamna “Tara Fagilor” sau “Tinutul Fagilor”.

Foarte curios este insa faptul ca acest toponim de Bucovina ( Bukowina) este larg raspandit tocmai in zonele locuite de catre goralii din Polonia. Spre exemplu, exista un sat numit Bukowina din  Voievodatul Silezia Inferioară sau Voievodatul Silezia de Jos, plus inca cel putin alte opt localitati (n.r. in special sate cu putini locuitori) cu acelasi nume de Bukowina in sud estul Poloniei.

E drept ca si cuvantul “buk”, de origine slava, inseamna fag. Insa faptul ca aceste toponime le gasim mai degraba in zonele locuite de gorali, ne face sa credem ca ar putea fi totusi mai mult decat o simpla coincidenta.

Am citit despre gorali, inainte spre rusinea mea nici nu auzisem de ei. Aflandu-ma in apropiere in Zywec saptamana trecuta in 25-03-2007 am urcat sa ii gasesc. Am ramas muta, nimeni nu stia despre ce vorbeam, am mers la biserica, la Bucowina(ciudat aceeasi denumire ) …nimic.

Wikipedia.org



Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta

libris.ro

Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info