Un revolutionar din 1989: ” Nu aş fi crezut niciodată că românii se vor plia atât de repede pe acest caracter de sclav supus şi de nepăsare faţă de ceilalţi semeni ai săi”.
Unul dintre cititorii blogului profesorului Ion Coja a postat sub pseudonimul de Dulau Batran, un comentariu extrem de interesant legat de un articol de pe blog, intitulat “Septembrie 1989: „Lipsește puțin ca să fie bine!”, in care este portretizata starea de spirit a unora dintre romani cu privire la situatia de la acel moment din Romania. Il publicam si noi, in mod principal pentru a oferi o imagine complet diferita fata de propaganda actuala progresista care ridica in slavi “realizarile” postdecembriste ale mafiei care a distrus Romania in ultimele trei decenii:
“… a fost şi mintea mea inoculată cu propaganda posturilor de radio ale mafiei mondiale finanţist bancare înainte de 1989.
Drept urmare aveam o ură intrisecă, impusă de propagandă pe sistemul comunist. Logic că am fost printre cei care au participat cu entuziasm în 21 decembrie 1989 la demolarea comunismului. Fiind rănit prin împuşcare am fost operat în Italia, unde am stat cam şase luni. Plăcerea personală m-a pus să învăţ limba italiană din acele cursuri fără profesor din pură pasiune în timpul comunismului.”
Un revolutionar din 1989: ” Nu aş fi crezut niciodată că românii se vor plia atât de repede pe acest caracter de sclav supus şi de nepăsare faţă de ceilalţi semeni ai săi”
“Prima dată când am realizat că nu trebuie să fiu mândru că am participat la demolarea comunismului, a fost când am văzut ce înseamnă capitalismul. Rafturile pline nu compensau lipsa relaţiilor interumane cu care eram învăţat în comunism. Poate de aia am refuzat cu încăpăţânare să emigrez.
Şi acum observ că aceiaşi mentalitate a dezbinării oamenilor începe să funcţioneze din plin în România.
[warning]Nu aş fi crezut niciodată că românii se vor plia atât de repede pe acest caracter de sclav supus şi de nepăsare faţă de ceilalţi semeni ai săi.[/warning]
Se observă şi prin exprimarea românilor de la Vlădică la Opincă, atunci când e vorba despre politică, programe şi alte alea, românul se raportează la persoana care a spus aia sau ailaltă, nicidecum la ideile exprimate.
Românii au avut de-a lungul întregii istorii, începând cu Burebista până acum, înclinarea de a fi o turmă ce urmează un cioban. Dovada este că întotdeauna când turma românească a avut un cioban, l-a urmat orbeşte. Nenorocirea este că toţi românii ajunşi în fruntea turmei nu au încercat să inoculeze în turma că ea este importantă şi membri ei. Fiecare român cocoţat în frunte a dorit şi doreşte doar să fie conducător de turmă.
Dacă vreo oaie behăie, imediat este dusă la abator. Exemplele se văd prin partidele politice, unde dacă cineva contrazice sau are vreo idee mai bună ca ciobanul, imediat este mătrăşit. Şi nenorocirea cea mai mare este aia că dacă tu din turmă încerci să ai idei, înainte de a te lua la şuturi ciobanul, vor exista oi din turma ta care se vor repezi să te muşte şi să te elimine din turmă, înainte de a o face ciobanul. Sunt convins că aţi trecut prin astfel de experimente, când nu a fost nevoie să vă apostrofeze vreun cioban, că oile din turma lui s-au repezit la beregata dumneavoastră înainte.”