Intemeietorul primei scoli rurale si initiatorul primului Abecedar din Moldova a fost canonizat

Intemeietorul primei scoli rurale si initiatorul primului Abecedar din Moldova a fost canonizat. Sfântul Ierarh Iacob Putneanul a urmarit consolidarea identitatii romanesti prin dezvoltarea invatamantului in limba nationala, tiparind primul Abecedar din Moldova in anul 1755 si infiintand prima scoala rurala din Moldova, in satul Putna, in anul 1759.

Dupa ce Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotarat in 2016 trecerea mitropolitului Iacob Putneanul in randul sfintilor, acesta este praznuit anual la data de 15 mai, ziua trecerii sale la cele vesnice.

Intr-o slujba oficiata de catre Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, in curtea Manastirii Putna, au fost canonizati alaturi de Sfântul Ierarh Iacob Putneanul si Sfinţii Cuvioşi Sila, Paisie si Natan. Alaturi de autoritatile locale, o delegatie oficiala de ierarhi dar si de numerosi enoriasi care au facut ca sa para neincapatoare curtea Manastirii Putna,in cadrul ceremoniei religioase au fost canonizati sfinţii Putneni: Iacob Putneanul si Sfinţii Cuvioşi Sila, Paisie si Natan.

Sfântul Ierarh Iacob Putneanul si-a inchinat intreaga sa viata slujirii credintei neamului, a consolidarii culturii romanesti, atat in randurile fetelor bisericesti cat si prin luminarea poporului, dezvaluindu-i acestuia tainele slovelor, prin scoala si tipar in limba nationala.

Intemeietorul primei scoli rurale si initiatorul primului Abecedar din Moldova a fost canonizat

Iacob Putneanul (n.r. in documente mai vechi este mentionat uneori si ca Iacov Putneanul) a fost pentru un deceniu, 1750-1760, Mitropolit al Moldovei. Intr-o perioada de cumpana pentru Tara Moldovei, Iacob Putneanul a fost unul dintre cei mai importanti aparatori a societatii moldovenesti din vremea sa, protejand atat din punct de vedere cultural cat si spiritual identitatea romaneasca impotriva influentelor straine.

In plina ofensiva de stergere a identitatii nationale, mai ales dupa debutul oficial al administratiei habsburgice in Tara de Sus a Moldovei, singurele repere identitare puternice de care s-au mai putut agata romanii aflati sub dominatia straina au fost de cele mai multe ori oferite de catre Biserica Neamului.