Avram Iancu în folclorul popular românesc

Avram Iancu în folclorul popular românesc

Pana la sfarsitul revolutiei pasoptiste, Avram Iancu ii facuse pe romani sa simta cateva zile senine de libertate, fara apasarea grea a jugului unguresc sau a celui austriac.

Inca din frageda copilarie, suferinta taranilor romani ardeleni a patruns adanc in inima lui Iancu. Se spune ca Avram Iancu i-a zis odata[1], cu sufletul plin de mila si totodata de revolta, tatalui sau:

“Tata, nu-i buna randuiala de-acum. Trebuie schimbata. Unii sa moara flamanzi, iar altii sa crape de satui!”.

Sufletul lui Iancu s-a format acasa, privind muntii din jur, cuib de libertate si de inspiratie, vazand insa in jurul sau suferintele taranilor iobagi, iar la scoala simtind dispretul strainilor fata de neamul sau; mostenind revolta in sange, caci se credea nepotul lui Horia. Toate acestea nu puteau decat sa-l framante si sa-l dospeasca, pentru a da in cele din urma pe omul libertatii, pe omul inversunat pentru drepturile neamului sau.

Avram Iancu in folclorul popular romanesc

Faptele si activitatea lui Iancu au patruns incet in cantecele si poeziile populare, inspirand creatorii orali sa transmita mai departe povesti si legende despre vitejia celui care a stapanit impreuna cu motii sai pentru o buna vreme muntii Transilvaniei.

Sursa: Glasul.info

Bibliografie:

[1] MOTII, calvarul unui popor eroic, dar nedreptatit – studiu istoric-politic, ION RUSU ABRUDEANU

[2] Reflectarea imaginii lui Avram Iancu în scrisul istoric și în folclor, Iuliu-Marius Morariu