RSS

Se intâmplă in România: dezvelir…

Se intâmplă in Români…

Malaxorul maghiarizarii mai face…

Malaxorul maghiarizar…

Dan Puric: "Țara a fost facuta c…

Dan Puric: "Țara a fo…

Antiromânism la Sibiu! In timp c…

Antiromânism la Sibiu…

Polonia: uriasa manipulare progr…

Polonia: uriasa manip…

Concert La Familia anulat pentru…

Concert La Familia an…

Constantin COJOCARU cu acuzații …

Constantin COJOCARU c…

Proaspat deposedat de ordinul St…

Proaspat deposedat de…

Eroii români înhumaţi pe raza ju…

Eroii români înhumaţi…

Două proiecte noi menite să dea …

Două proiecte noi men…

«
»
TwitterFacebookPinterestGoogle+
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

ISTORIA UNUI CÂNTEC DE ÎNSTRĂINARE

ISTORIA UNUI CÂNTEC DE ÎNSTRĂINARE

Au şi cântecele soarta lor, asemenea oamenilor, asemenea locurilor marcate de paşii unor personalităţi de mare valoare. Cu 17 ani în urmă, la intrarea într-un nou mileniu, la Cernăuţi, în Palatul Naţional al Românilor, a avut loc un eveniment despre care, posibil, mulţi au şi uitat, dar a rămas înspre vie păstrare în inima protagonistei acelei sărbători cu lacrimi în ochi.

La acel moment, Victoria Costinean nu purta prestigiosul titlu de Lucrător Emerit al Culturii din Ucraina, nici „Izvoraşul” ei nu se învrednicise încă a se numi colectiv artistic model, dar interpreta de la Ropcea (născută la Igeşti) era cunoscută, aplaudată, aşteptată şi iubită de public, mai ales datorită cântecelor pătrunse de durerea trecutului traumatizant al neamului românesc din nordul Bucovinei.

Atunci, în decembrie 2000, adunaţi la Palatul Naţional, mai mulţi români s-au bucurat şi au lăcrimat alături de Victoria, fiind părtaşi la momentul de vârf din creaţia ei – lansarea unei audio casete cu cântece de înstrăinare, intitulată „Di dor mult îi greu pomântu”.

ISTORIA UNUI CÂNTEC DE ÎNSTRĂINARE

Iată începutul drumului acestui sfâşietor cântec reamintit de însăşi prima interpretă, Victoria Costinean: „În 1991, la împlinirea a 50 de ani de la începutul deportărilor staliniste, la Chişinău a avut loc o amplă manifestare comemorativă. Prin luna mai, o delegaţie de la Ministerul Culturii al Republicii Moldova a sosit la Ropcea, solicitându-mi participarea. Ansamblul meu „Izvoraş”, înfiinţat în 1981, era deja cunoscut în România şi Moldova.

Cu un an înainte participasem la un festival de colinde, la Chişinău. Solii Moldovei ne-au cerut să prezentăm un cântec care să exprime tragedia evenimentelor din 1941. Aveam o lună pentru a ne pregăti. Subiectul nu ne era străin, căci şi eu, şi soţul meu Ştefan am crescut cu amintirile amare ale mamelor noastre, care au trecut prin infernul exilului. În locul cântecelor de leagăn am auzit plânsul lor după cei pierduţi în Siberia. Căutând prin Ropcea şi Igeşti, am adunat multe cântece, însă simţeam că nu-i ceea ce dorim să exprimăm noi. Atunci Ştefan a hotărât să scrie singur versurile. El a mai compus texte pentru cântecele mele.

„Bucovină, ce-ai păţit” a apărut dintr-o răsuflare: „Bucovină ce-ai păţit,/ Cine-n două te-a-mpărţit?!/ M-a împărţit un irod/ Şi mi-a spus de Sud şi Nord.// Bucovină, floare aleasă,/ Cheamă-ţi gospodarii-acasă/ Din miazăzi şi apus,/ Unde duşmanii i-au dus.// Primeşte-i la sânul tău/ Din mila lui Dumnezeu/ Şi mai fă un parastas/ Pentru-acei care-au rămas/ Prin pustiuri împărţiţi/ Fără cruci şi nebociţi.// Duşmanii s-au sfătuit/ Şi pe mulţi i-au nimicit/ Am fost mulţi, sântem puţini,/ Dar sântem aici stăpâni”.

Cititi intreg articolul pe ZorileBucovinei.com


Articolele publicate de catre Glasul.info pot fi preluate doar in limita a 500 de caractere si numai cu citarea sursei prin link activ. Abaterile de la aceasta regula constituie incalcarea legii privind drepturile de autor.


Daca ti-a placut acest articol, urmareste Glasul.info si pe FACEBOOK!

loading...


Sustineti proiectele Glasul.info, sustineti unionismul, sustineti actiunile si initiativele noastre:
Cont in LEI: RO14BTRLRONCRT0356966001
Cont in EURO: RO61BTRLEURCRT0356966001

Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta

Comentarii

comentarii

Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta

loading...

Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info
Inline
Inline
Mai multe despre Bucovina, Ucraina
TINERII DIN CERNĂUŢI AU SĂRBĂTORIT ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEŞTI, Foto: zorilebucovinei.com
PRIN GRAI ŞI CÂNTECUL POPULAR NE MENŢINEM PERENITATEA

PRIN GRAI ŞI CÂNTECUL POPULAR NE MENŢINEM PERENITATEA Deşi  trăim...

MAI AVEM UN NUME SFÂNT –EMINESCU-I ROMÂNIA…(VIDEO), Foto: ZorileBucovinei.com
MAI AVEM UN NUME SFÂNT –EMINESCU-I ROMÂNIA…(VIDEO)

MAI AVEM UN NUME SFÂNT –EMINESCU-I ROMÂNIA…(VIDEO) ''Pășiți încet cu...

Închide