Constantin Codreanu: „Salut decizia Comisiei Europene de a le cere oficial tuturor guvernelor statelor UE să aprobe integrarea totală a României și a Bulgariei în spațiul Schengen”
Deputatul PMP Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, salută poziția oficială luată de conducerea Comisiei Europene prin care aceasta le solicită oficial tuturor guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene să aprobe integrarea totală a României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen.
„Am ajuns la momentul în care trebuie să finalizăm fără întârziere procedurile de aderare a țării noastre la spațiul de liberă circulație, pentru a spori siguranța Uniunii Europene în fața terorismului și a provocărilor legate de migrație.
Relația este una de intercondiționalitate: o Românie mai sigură este egal, automat, cu o Uniune Europeană mai sigură.Cetățenii români sunt îndreptățiți să aibă acces la același pachet de beneficii și măsuri de securitate de care beneficiază cetățenii celorlalte state care fac parte din Schenge,n în condițiile în care România întrunește toate standardele tehnice de aderare la acest spațiu european de liberă circulație.
Mai mult, regiunea de dezvoltare Sud-Est, în scenariul Schengen, ar deveni pentru România o mină de aur, cu un port care ar surclasa toată economia maritimă europeană prin deschiderea strategică spre piețe est-europene și asiatice.
Să nu uităm nici de cele trei magistrale care pleacă direct spre centrul Europei din această regiune: rutieră, petrolieră și fluvială. Integrarea totală în spațiul Schengen așează țara noastră la aceeași masă cu marile puteri europene”, a declarat deputatul PMP Constantin Codreanu.
comunicat de presa primit de la președintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, domnul deputat Constantin Codreanu (Grup PMP)
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Showing 1-8 of 13 Books
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Urmăriți Glasul.info și pe Google News Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
