Elita de o morala îndoielnică a României comuniste si primul ei păcat împotriva lui Constantin Brâncuși
Una dintre cele mai negre pagini ale istoriei României ne este dezvaluita de catre un proces verbal al unei ședințe din 1951 a Secțiunii de Stiința Limbii Literatură și Arte, care ne arata una dintre cele mai anticulturale actiuni ale Academiei Române.
Intr-o dezbatere legata de opera lui Constantin Brâncuși, a academicienilor si a intelectualilor români care formau elita acceptata in anii ’50 din Academia Româna, cu privire la oferta sculptorului român de a lasa ca mostenite statului roman in jur de 200 de lucrari de arta precum si atelierul sau din Impasse Ronsin no 10, membrii Academiei Române au respins oferta lui Brâncuși si odata cu aceasta si posibilitatea de a intra in patrimoniul cultural romanesc a unor importante lucrari artistice ale marelui sculptor.
Intr-un document prezentat si transcris in premiera de catre Cotidianul.ro putem vedea din procesul verbal al sedintei cum a decurs executia operei lui Constantin Brâncuși, intr-o actiune asemanatoare barbariilor care se intampla acum sub umbra asa numitei „corectitudinii politice” prin care se distrug operele „incorecte politic” de catre salbaticii de extrema stanga:
La 24 aprilie 1459, peste 40 de negustori din Brașov au fost trași în țeapă…
La 28 aprilie 1502 Se încheie traducerea în limba germană a letopisețului slavon al domniei lui…
În conștiința colectivă recentă a poporului român, Fenomenul Pitești are o mai mare rezonanță decât…
Din Stenogramele ședintelor Biroului Politic al Secretariatului Comitetului Central al PMR (n.r. Partidul Muncitoresc Român),…
După o carieră de profesor de istorie la școala pedagogică de fete la București și…
Elevii și studenții târgovișteni au luat parte, pe 25 aprilie, la conferințele Citește și Dăruiește…
Leave a Comment