DULCEA BUCOVINĂ – MULŢI AU RÂVNIT-O ŞI AU ASUPRIT-O, Foto: Zorile Bucovinei
DULCEA BUCOVINĂ – MULŢI AU RÂVNIT-O ŞI AU ASUPRIT-O
SAGA UNUI ROMÂN DESCHIABURIT, AJUNS ÎN „RAIUL” BOLŞEVIC
DULCEA BUCOVINĂ – MULŢI AU RÂVNIT-O ŞI AU ASUPRIT-O
Amară a fost şi mai este soarta românului statornicită de vitregiile istoriei în calea răului. Or, nu de puţin curaj şi cutezanţă au avut nevoie românii autohtoni, trăitori de veacuri ai acestor meleaguri străbune, după ce Austro-Ungaria, în 1774, a rupt o bucată din trupul Ţării de Sus a Moldovei lui Ştefan cel Mare, ca s-o numească apoi ducatul Bucovina. Mulţi au râvnit-o şi au asuprit-o.
Iar bietul român, numai bine a scăpat de o asuprire şi a năvălit alta, şi mai aspră, distrugătoare de neam – „eliberarea” din 1940, 1944 de către sovietici.
Ca şi majoritatea românilor, rupţi de la sânul Ţării, familia lui Dumitru Macreniuc din Crasna Putnei a avut de suferit în consecinţa „eliberării” forţate a ţinutului. Născut la 7 octombrie 1942, Dumitru nu avea nici doi anişori, când, împreună cu familia, s-a trezit în altă ţară străină, cu o nouă orânduire, în care valorile creştine şi morale, în care au fost educaţi românii băştinaşi, deveneau crime de stat, iar ei – „duşmani” ai noii puteri, instaurate pe sânge şi moarte, pe osemintele martirilor ce s-au sacrificat pentru credinţă, neam şi ţară.
Cititi intreg articolul pe ZorileBucovinei.com
Aceasta este o relatare istorică semnificativă despre rezistența identitară în fața maghiarizării forțate în perioada…
Domnule Președinte, Doamnă Avocat al Poporului, Domnilor judecătoriai CCR, Considerăm că vă revine o imensă responsabilitate deoarece,…
17 Iunie 1910 - Primul zbor al lui Aurel Vlaicu pe Dealul Cotrocenilor Aurel Vlaicu…
Blaj, 15 iunie 1863. Circular al mitropolitului greco-catolic Alexandru Sterca Şuluţiu; îndeamnă pe toţi locuitorii…
La 7 iunie 1941, autoritățile sovietice prin NKVD-ul RSS Moldovenești (Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne)…
Evenimentele românești de mare amploare din Transilvania din luna mai a anului 1848 au atras…
Leave a Comment