Dealul Cărămidăriei din Gherla devine memorial pe harta “gulagului românesc
Prin Legea 247 din 5 decembrie 2011, statul român a hotarat ca ziua de 9 martie sa devina “Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din Perioada 1944-1989“, o zi dedicata fostilor detinuti politici anticomunisti.
“Pe „Dealul Cărămidăriei” din Gherla, locul unde au fost îngropați foști deținuți politici, se ridică Mănăstirea Memorial „Sfinții 40 de mucenici”.
Parintele Iustin Parvu, marele duhovnic român, spunea ca daca s-ar sapa si daca s-ar cauta in cimitirele cu gropi comune de la Râpa Robilor de la Aiud sau la Dealul Cărămidăriei din Gherla s-ar gasi mai multa sfintenie decat in gropnitele marilor manastiri tin tara.
Un astfel de loc este si „Dealul Cărămidăriei” de la Gherla, in care au fost ingropati in gropi comune cei care au murit in penitenciarul din Gherla in perioada de detentie politica comunista, jertfindu-si vietile pentru credinta in Hristos, pentru dragostea de tara, pentru libertate, pentru demnitatea fiintei umane.
Si pentru ca acest loc a fost pus in valoare de Asociatia Fostilor Detinuti Politici dupa cadarea comunismului prin construirea acestui cimitir de cruci, insa dupa a ramas din pacate in mare masura in uitare, Arhiepiescopia Vadului Feleacului si Clujului a initiat un proiect de construire aici a unui ansamblu memorial, care are ca si umbrela o manastire, Mănăstirea „Sfinții 40 de mucenici”, Memorialul Gherla, care urmareste sa puna in valoare aceasta jertfa.”, (TRINITAS TV )
Mănăstirea Memorial „Sfinții 40 de mucenici isi serbeaza pe 9 martie hramul, zi care este dedicata de statul roman fostilor detinuti politici anticomunisti.
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.