Un român din Transilvania a binecuvantat inceputurile orasului Odesa, oficiind ceremonia religioasa de infiintare a orasului
Se vorbeste putin despre Gavriil Bănulescu-Bodoni in Odesa, un român nascut in Transilvania, la Bistrița, iar in rarele ocazii cand se mai vorbeste de el, acesta este prezentat ca fiind de origine greaca sau de alta origine, negandu-i-se originile românesti.
Gavriil Bănulescu-Bodoni a fost Mitropolitul Ortodox al Moldovei, mitropolit de Ekaterinoslav și Herson-Tavriceski, al Kievului și ulterior al Basarabiei. El a fost fata bisericeasca ortodoxa care a oficiat serviciul divin la solemnitatea infiintarii orasului si a pus primele pietre ale viitoarei biserici. Apoi, asezarea numita pana atunci Hadjibei, pornita candva de la un micut sat tataresc in care era integrata si o comunitate de moldoveni (n.r. volohi), conform hotararii Academiei de stiinte din Petersburg, a fost denumita Odesa dupa portul grecesc Odessos.
Un român din Transilvania a binecuvantat inceputurile orasului Odesa, oficiind ceremonia religioasa de infiintare a orasului
Din cartea profesorului de istorie Alexandru V. Boldur, intitulata “Românii si stramosii lor in istoria Transnistriei”, aflam ca la inceput de secol XVIII, Hadjibei era un simplu sat tataresc. Insa cu toate acestea, in el era prezenta si o populatie moldoveneasca, iar mahalaua orasului, “Moldovanca”, exista inca dinainte ca asezarea Hadjibei sa fie cucerita de catre rusi.
Un alt amanunt interesant pomenit de Alexandru V. Boldur in cartea sa este faptul ca fortareata Hadjibei pe care o atacau rusii, era construita de valahi (n.r. volohi).
“Talmaciul militar Constantin Ivanov, trimis de Cozaci la Tatari in 1764, intorcandu-se cu scrisori de raspuns raporteaza ca in directia spre Belgorod (Ak-kerman) la o departare de 60 de verste de Oceacov, la mare, se construieste o cetate, care este denumita Eni-Dunia, adica Lumea Noua. Inainte acolo era un sat si se numea Kudjabei (Cocibei, Hadji-bei). Aceasta cetate a inceput sa fie construita incepand din primavara acestui an si o fac Valahii, pentru care aduc piatra din stepa, de la rauri si din imprejurimi”, scrie Alexandru V. Boldur
La 27 mai 1794, prin manifestul imperial al contelui Zubov se dispunea ca localitatea Hadjibei sa fie transformata in port militar si comercial. In luna august a aceluiasi an, Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni a oficiat ceremonia religioasa pentru infiintarea orasului si a pus primele pietre pentru viitoarele biserici.
Astazi, la tot pasul vezi inscriptia Hadjibei scrisa in caractere chirililice prin aceasta parte a Ucrainei, fie pe vapoare, pe taxiuri, agentii imobiliare, sau alte tipuri de firme, insa de cel care a oficiat ceremonia religioasa de la infiintarea orasului Odesa se pomeneste mult prea putin, iar in rarele ocazii cand se face referire la el, ii este contestata originea de român, nascut in Transilvania, atribuindu-i-se ba origine greceasca sau alte origini.
In Republica Moldova insa nu a fost uitat, Poșta Moldovei dedicandu-i un timbru comemorativ, iar in onoarea sa, o strada din capitala Chisinau, ii poarta numele: strada mitropolit Gavril Bănulescu-Bodoni.
Glasul.info
Bibliografie
Alexandru V. Boldur, “Românii si stramosii lor in istoria Transnistriei”, 1943
dacoromania-alba.ro, Un reprezentant de frunte al clerului românesc basarabean: mitropolitul Gavriil Bănulescu – Bodoni
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania: RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
,,Ca raspuns la sistemul creat cu dinadinsul stramb, in care starea omului nu inseamna complexitate, ci complicatie, in care bunastarea materiala este scop in sine, noi raspundem cu sistemul bazat pe simplitate [...] El, cetateanul, trebuie sa fie propriul lui stapan, sa fie proprietar si producator si sa lucreze impreuna cu ceilalti intr-o retea indestructibila in care sa primeze cinstea,
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
CCR a constatat ca legea infiintarii Liceului catolic din Târgu Mureș este neconstituționala! Curtea Constituțională a României a admis obiectia de neconstitutionalitate formulata cu privire la legea pentru infiintarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc, de catre 66 de deputati apartinand grupurilor parlamentare al Partidului Național Liberal (n.r. 50 de parlamentari) si repectiv […]