Dicționarul numirilor de localități cu poporațiune română din Ungaria – Silvestru Moldovan, Nicolau Togan
Dicţionarul numirilor de localităţi cu poporaţiune română din Ungaria este o reeditare după aproximativ un secol a unei imense arhive ce conține elemente de toponimie şi geografie, lingvistică, demografie, etnografie, plus o mulțime de alte informații din diverse domenii.
Localitățile din teritoriile istorice locuite de români sunt prezentate amănunțit, lucrarea oferind informații de prim interes cu privire la demografie, edificiile religioase, denumirea localităţilor respective în expresie românească, maghiară si germană.
Autorii oferă date importante despre un număr de 4048 de localităţi, inclusiv cele aflate în componența altor state, precum și denumirea unor localități care astăzi nu mai există.
Lucrarea originală, „Dicționarul numirilor de localități cu popolațiune română din Ungaria, compus la încredințarea asociațiunei pentru literatură română și cultura poporului român de Silvestru Moldovan și Nicolau Togan, Sibiu, 1908 (ed. II: Bucuresti, 1915; ed. II [recte III:] Sibiu, 1919)”, a fost reeditată în anul 2008 sub titlul de „Dicţionarul numirilor de localităţi cu poporaţiune româna din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş”.
Silvestru Moldovan s-a născut în anul 1861, în comuna Agârbiciu, judeţul Cluj. Prin activitatea sa ca jurnalist, pentru „Gazeta Transilvaniei”, „Transilvania”, Tribuna” sau „Foaia Poporului”, Silvestru Moldovan poate fi considerat unul dintre precursorii Marii Uniri.
Contribuția sa pentru cauza românească și fervoarea cu care scria în apărarea drepturilor neamului românesc, i-au adus luni bune de închisoare și amenzi usturătoare din partea stăpânirii ungurești. Cu toate acestea, Silvestru Moldovan nu s-a oprit din militantismul său, indiferent de prețul pe care era nevoit să-l plătească. S-a stins din viață la 31 mai 1915, la Sibiu, cu trei ani înainte de Marea Unire.
Leave a Comment