O declarație ironică a președintelui UDMR Kelemen Hunor, rostită în timpul conferinței internaționale „Utilizarea limbilor în administraţiile locale şi regionale” desfășurate la Balvanyos, face referire la drepturile minorităților naționale din România.
Kelemen Hunor a declarat că România a fost un „elev eminent” pe parcursul perioadei postdecembriste în ceea ce privește drepturile minorităţilor naţionale pentru a-și atinge scopul de a intra in NATO și în Uniunea Europeană, dar că imediat după ce și-a văzut atinse aceste obiective a devenit un elev „comod”.
Liderul UDMR-ist s-a plâns și de faptul că politicienii europeni nu mai sunt la fel de receptivi cum erau cândva la solicitările comunității maghiare din România, aceștia lăudând situația din România în problema minorităţilor naţionale și dând ca prim exemplu alegerea ca șef al statului a unui politician de etnie germană.
Nota noastră: într-o țară în care în mod paradoxal s-a acordat atât de multă atenție și grijă pentru a nu fi discriminate minoritățile naționale, tocmai majoritatea română este din ce în ce mai discriminată și mai umilită, mai cu seamă în fiefurile UDMR-iste, acolo unde niște colegi de partid de-ai domnului Kelemen Hunor se cred probabil din nou grofi pe moșii și domenii feudale. Perspectiva aceasta în care România este vazută ca fiind un „elev eminent”, „elev comod” sau ca pe un subiect de dresaj ideologic, nu ne face altceva decât să credem că se intenționează continuarea acestei „tradiții” de discriminare a majorității populației din această țară, aidoma vremurilor în care comunitatea românească, majoritară încă din vremuri imemoriale pe aceste pământuri strămoșești, era abia tolerată de câteva națiuni minoritare privilegiate.
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.
Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Urmăriți Glasul.info și pe Google News