Cum se face că numai ambasadele cu interese politico-economice sunt preocupate de legile justiției? MAE reacționează la apelul ambasadelor
E mai mult decât clar pentru toată lumea că implicarea acestor ambasade de fiecare dată când se iau în calcul modificări legislative în România este legată a anumite mize cu impact politico-economic. Altfel cum se face ca întotdeauna numai omniprezentele ambasade cu interese politico-economice sunt preocupate de legile justiției?
Ca și cum am fi unul dintre ultimele triburi descoperite de civilizația occidentală, mai mereu ni se dau tot felul de indicații și sfaturi despre cum am trebui să ne trăim viața socială, politică, economică, spirituală, culturală, etc. Dar aproape de fiecare dată în spatele acestor așa zise sfaturi se afla perfidia cu care conchistadorii i-au întâmpinat pe băștinașii din Americi, sau cea cu care îi tratatul coloniștii occidentali pe amerindieni.
Reacția MAE la acestă ultimă obrăznicie „diplomatică” a ambasadelor este una timidă și fără vlagă:
„Ministerul Afacerilor Externe a luat notă de poziția exprimată astăzi de cele 12 state partenere cu privire la procesul de amendare a Codului penal și a Codului de procedură penală.
Recunoașterea de către statele partenere a progresului demonstrat de România în combaterea corupției și construirea unui stat de drept eficient, arată, încă o dată, eforturile pe care instituțiile statului le depun în mod constant pentru a asigura respectarea legii și a angajamentelor României, atât în cadru european cât și în cadru internațional.
Reiterăm că instituțiile statului au un dialog permanent și transparent cu instituțiile europene și internaționale inclusiv pe Legile Justiției, în vederea facilitării unei cooperări internaționale eficiente și respectării de către România a tuturor angajamentelor în plan internațional.
Procesul de amendare a legislației în domeniul penal reprezintă un atribut al Parlamentului, acordat prin Constituție, iar etapele acestui proces sunt respectate, inclusiv din perspectiva consultării publice și a dialogului cu cetățenii. Reiterăm că procesul de amendare este în curs de derulare, aceste legi urmând a intra în vigoare numai după adoptarea acestora de către Parlament și respectiv promulgarea de către Președintele României.
Subliniem că întărirea statului de drept și lupta împotriva corupției fac parte din prioritățile asumate prin programul de guvernare 2018-2020.”, se arată într-un comunicat de presă al MAE
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Showing 1-8 of 13 books
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.
Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
