La 4 iulie 1876 s-a creat, la București, "Societatea națională de Cruce Roșie a României"
La 4 iulie 1876 s-a creat, la București, “Societatea națională de Cruce Roșie a României”
La 23 august în același an, societatea a fost recunoscută de Comitetul Internațional al Crucii Roșii de la Geneva. Organizația este una umanitară, neguvernamentală, bazată pe voluntariat, care oferă asistență de urgență, în caz de dezastre, precum și educație în domeniul sanitar în România. Este afiliata națională a Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie.
La doar un an după înființare, organizația avea să-și demonstreze din plin utilitatea și importanța în timpul Războiul pentru independenţă din 1877.
Pe 21 iunie 1877, la Berna, președintele Confederației elvețiene face cunoscut Ministerului de Externe al României că a intervenit pe lângă Poarta Otomană pentru a respecta Crucea Roșie de pe ambulanțele românești.
[alert-success]
“Consiliul federal al Confederației elvețiene, are onoarea să confirme Excelenței Sale Domnului Ministru al Afacerilor Străine al Principatului României, primirea notiței sale din 13/25 iunie trecut, prin care guvernul domnesc dorește să știe dacă armatele otomane vor respecta, pe tot timpul războiului crucea roșie de pe ambulanțele românești. Pentru a satisface această dorință, consiliul federal s-a grăbit să o comunice Înaltei Porți, prin nota a cărei copie este aici altăturată.
Rezervându-și de a face Excelenței Sale comunicările ulterioare pe care le comporta problema, consiliul federal elvețian folosește această ocazie pentru a-i reînoi asigurările înaltei sale considerațiuni.
În numele consiliului federal elvețian,
Președintele Confederației
Heer
[/alert-success]
Pe câmpul de bătălie, uneori chiar în agonia morții, ultima speranță a flăcăilor duși în mijlocul infernului era îndreptată către brancardierii Crucii Roșii. Printre gloanțe și schije rătăcite, printre cadavre și resturi de material militar, adesea erau nevoiți să-și facă loc voluntarii de la Crucea Roșie, care nu de puține ori au căzut chiar și ei răpuși de câte o rafală sau salvă de artilerie trase fără discriminare.
După Războiul de Independență al României, activitatea Societății Naționale de Cruce Roșie a continuat să se manifeste, atât pe timp de pace, cât și în timpul celorlalte războaie ale României moderne.
Glasul.info
11 iunie 1896 Procesul de presă dela 11/23 iunie al „Foii Poporului" (La Curtea de…
Dacă ai petrecut măcar câteva minute în fața raftului de cosmetice sau pe un forum…
Foto: Reconstituire făcută cu AI În istoria zbuciumată a românilor din Transilvania, anii celui de-Al…
În primele decenii ale secolului al XIX-lea, Bucureștiul începea să cunoască influențele civilizației occidentale, iar…
8 iunie 1897 - Șomcuta Mare. Dr. N. Nilvan si Vasile Dragos sunt pedepsiți cu…
4 IUNIE 1942 – PIRU. O MĂRTURIE DESPRE DEMNITATEA ROMÂNILOR ÎN VREMURI DE ÎNCERCARE Istoria…
Leave a Comment