Categories: Agricultura

Grâul roșu de Botoșani, o legendă a agriculturii românești, foarte apreciat în Anglia și Germania

Grâul roșu de Botoșani, o legendă a agriculturii românești, foarte apreciat în Anglia și Germania

Vârful de lance al latifundiilor botoșănene interbelice din România îl reprezentau lanurile de grâu roșu de Botoșani, o cultură din păcate dispărută din agricultura românească modernă, prezentă în acest moment doar în băncile de gene naționale. Însă acest lucru s-ar putea schimba potrivit omului de afaceri botoșănean Gelu Tofan, care a afirmat de curând că în cadrul unui parteneriat cu o facultate din Iași am putea asista la reintroducerea grâului roșu de Botoșani în agricultura românească.

În cadrul unui proiect finanțat parțial și cu fonduri europene, omul de afaceri Gelu Tofan a pus la punct în județul Botoșani o moară ultramodernă, cu sisteme automatizate și un laborator performant de analiză al materiei prime dar și al făinii produse în moara respectivă, o investiție care se ridică potrivit domnului Gelu Tofan la aproximativ 36 de milioane de lei.

Calitatea excepțională a grâului roșu de Botoșani a intrat de mult în conștiința bătrânilor din zonă care au apucat anii de glorie ai agriculturii de performanță din acestă zonă. Un aspect inedit este și faptul că grâul roșu de Botoșani încă mai este listat la bursa din Londra.

Grâul roșu de Botoșani, o legendă a agriculturii românești, foarte apreciat în Anglia și Germania

În urmă cu mai bine de un secol, din această zonă a țării se exportau imense cantități de grâu și orzoaică care aveau ca destinație Marea Britanie și Germania. Astfel avea să fie cunoscut grâul roșu de Botoșani ca o marfă aflată la mare căutare, produsele de panificație realizate din respectivele cereale fiind renumite pentru cantitatea neobișnuită de gluten și de savoarea deosebită a făinii obținută din acest soi de grâu.

De remarcat este faptul că o productivitate deosebită pentru grâul roșu de Botoșani era realizată folosind până în perioada interbelică ca îngrășământ doar gunoiul de grajd. După venirea la putere în România a comuniștilor și încheierea procesului de colectivizare, când s-a încercat creșterea productivității prin folosirea de îngrășăminte chimice și pesticide, rezultatele au fost unele dezastruoase.

Fandel Mihai

Fandel Mihai

C.E.O. la glasul.info, Redactor șef la Glasul.info Director General la MAGAZIN CRITIC Președinte la Uniunea Jurnaliștilor Independenți din România Consultant Media la Comunitatea Identitară Iași Contact: fandelmihai@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

19 august 1316 – Ziua în care Clujul a devenit oraș scos din posesiunea Episcopiei Catolice de Alba Iulia

În anul 1316, pentru a-şi asigura sprijinul clujenilor, Carol Robert de Anjou le-a acordat, prin…

o zi ago

„Atacul Cămășilor Albe” – Epopee de curaj în ziua de 19 august 1917

Atacul „Cămășilor Albe”, Jertfă și biruință la Mărășești, 19 august 1917 Ziua de 19 august…

o zi ago

18 august 1906 – Un preot român în lanțuri pentru tricolor, cazul Traian Gașpar din Hezeriș

În zbuciumatul început de secol XX, când românii din Transilvania trăiau sub povara dualismului austro-ungar,…

2 zile ago

17 August 1916 – “Nu mai sunt Carpații!”. Asta exclama Octavian Goga la intrarea României în război

17 August 1916 – „Nu mai sunt Carpații!” Strigătul lui Octavian Goga și jertfa României…

3 zile ago

Flăcările urii peste Năsăud – Martiriul românilor ardeleni la 17 august 1849

Anul 1849 a adus cu sine nu doar speranțele libertății născute din revoluția pașoptistă, ci…

3 zile ago

Cheţani, 16 august 1848 – Când dreptatea țăranilor români a fost înăbușită în sânge și lanțuri

Revoluția de la 1848 a aprins în toate provinciile românești flacăra libertății și a dreptății…

4 zile ago