Categories: Agricultura

Grâul roșu de Botoșani, o legendă a agriculturii românești, foarte apreciat în Anglia și Germania

Grâul roșu de Botoșani, o legendă a agriculturii românești, foarte apreciat în Anglia și Germania

Vârful de lance al latifundiilor botoșănene interbelice din România îl reprezentau lanurile de grâu roșu de Botoșani, o cultură din păcate dispărută din agricultura românească modernă, prezentă în acest moment doar în băncile de gene naționale. Însă acest lucru s-ar putea schimba potrivit omului de afaceri botoșănean Gelu Tofan, care a afirmat de curând că în cadrul unui parteneriat cu o facultate din Iași am putea asista la reintroducerea grâului roșu de Botoșani în agricultura românească.

În cadrul unui proiect finanțat parțial și cu fonduri europene, omul de afaceri Gelu Tofan a pus la punct în județul Botoșani o moară ultramodernă, cu sisteme automatizate și un laborator performant de analiză al materiei prime dar și al făinii produse în moara respectivă, o investiție care se ridică potrivit domnului Gelu Tofan la aproximativ 36 de milioane de lei.

Calitatea excepțională a grâului roșu de Botoșani a intrat de mult în conștiința bătrânilor din zonă care au apucat anii de glorie ai agriculturii de performanță din acestă zonă. Un aspect inedit este și faptul că grâul roșu de Botoșani încă mai este listat la bursa din Londra.

Grâul roșu de Botoșani, o legendă a agriculturii românești, foarte apreciat în Anglia și Germania

În urmă cu mai bine de un secol, din această zonă a țării se exportau imense cantități de grâu și orzoaică care aveau ca destinație Marea Britanie și Germania. Astfel avea să fie cunoscut grâul roșu de Botoșani ca o marfă aflată la mare căutare, produsele de panificație realizate din respectivele cereale fiind renumite pentru cantitatea neobișnuită de gluten și de savoarea deosebită a făinii obținută din acest soi de grâu.

De remarcat este faptul că o productivitate deosebită pentru grâul roșu de Botoșani era realizată folosind până în perioada interbelică ca îngrășământ doar gunoiul de grajd. După venirea la putere în România a comuniștilor și încheierea procesului de colectivizare, când s-a încercat creșterea productivității prin folosirea de îngrășăminte chimice și pesticide, rezultatele au fost unele dezastruoase.

Fandel Mihai

Fandel Mihai

C.E.O. la glasul.info, Redactor șef la Glasul.info Director General la MAGAZIN CRITIC Președinte la Uniunea Jurnaliștilor Independenți din România Consultant Media la Comunitatea Identitară Iași Contact: fandelmihai@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

18 Aprilie 1942 – Comuna Viile Sătmarului. Refugiatul Pop Vasile spânzurat de subsuori, timp de 5 zile, și zilnic stropit cu apă rece

La data de 18 aprilie 1942 în comuna Viile Sătmarului s-a petrecut încă un eveniment…

4 ore ago

17 Aprilie 1906, Birchiș – Sătenii nu vor să voteze candidatul ungur. Jandarmii maghiari deschid focul asupra mulţimii

La 17 aprilie 1916 în Birchiș, Caraș Severin, sătenii nu vor să voteze candidatul ungur.…

o zi ago

Student român discriminat la Oradea pentru că purta la gât un medalion cu lupul dacic

”O țară de oi merită un guvern de lupi?” (Edward R. Murrow) Suntem un popor…

6 zile ago

Justiția apără libertatea presei: ISJ Mehedinți obligat să acorde acreditare jurnalistică publicației independente eParadigme

Tribunalul Mehedinți a decis că refuzul Inspectoratului Școlar Județean Mehedinți de a acorda acreditare jurnalistică…

o săptămână ago

9 Aprilie 1942 – Horthyștii unguri i-au înjugat pe premilitarii români la grapă și au grăpat cu ei 4 jugăre

O situație cu adevărat inumană este relatată într-una dintre lucrările istoricului român Vasile Lechințan: în…

o săptămână ago

Anamaria GAVRILĂ: „Toți cei care sunt împotriva sistemului sunt cenzurați.Conturile lor sunt închise. Postările dispar”

Deputatul Anamaria Gavrilă reacționează printr-o scrisoare deschisă către TikTok și Facebook: Vrem transparență! "Toți cei…

o săptămână ago