Categories: Agricultura

Grâul roșu de Botoșani, o legendă a agriculturii românești, foarte apreciat în Anglia și Germania

Grâul roșu de Botoșani, o legendă a agriculturii românești, foarte apreciat în Anglia și Germania

Vârful de lance al latifundiilor botoșănene interbelice din România îl reprezentau lanurile de grâu roșu de Botoșani, o cultură din păcate dispărută din agricultura românească modernă, prezentă în acest moment doar în băncile de gene naționale. Însă acest lucru s-ar putea schimba potrivit omului de afaceri botoșănean Gelu Tofan, care a afirmat de curând că în cadrul unui parteneriat cu o facultate din Iași am putea asista la reintroducerea grâului roșu de Botoșani în agricultura românească.

În cadrul unui proiect finanțat parțial și cu fonduri europene, omul de afaceri Gelu Tofan a pus la punct în județul Botoșani o moară ultramodernă, cu sisteme automatizate și un laborator performant de analiză al materiei prime dar și al făinii produse în moara respectivă, o investiție care se ridică potrivit domnului Gelu Tofan la aproximativ 36 de milioane de lei.

Calitatea excepțională a grâului roșu de Botoșani a intrat de mult în conștiința bătrânilor din zonă care au apucat anii de glorie ai agriculturii de performanță din acestă zonă. Un aspect inedit este și faptul că grâul roșu de Botoșani încă mai este listat la bursa din Londra.

Grâul roșu de Botoșani, o legendă a agriculturii românești, foarte apreciat în Anglia și Germania

În urmă cu mai bine de un secol, din această zonă a țării se exportau imense cantități de grâu și orzoaică care aveau ca destinație Marea Britanie și Germania. Astfel avea să fie cunoscut grâul roșu de Botoșani ca o marfă aflată la mare căutare, produsele de panificație realizate din respectivele cereale fiind renumite pentru cantitatea neobișnuită de gluten și de savoarea deosebită a făinii obținută din acest soi de grâu.

De remarcat este faptul că o productivitate deosebită pentru grâul roșu de Botoșani era realizată folosind până în perioada interbelică ca îngrășământ doar gunoiul de grajd. După venirea la putere în România a comuniștilor și încheierea procesului de colectivizare, când s-a încercat creșterea productivității prin folosirea de îngrășăminte chimice și pesticide, rezultatele au fost unele dezastruoase.

Fandel Mihai

Fandel Mihai

C.E.O. la glasul.info, Redactor șef la Glasul.info Director General la MAGAZIN CRITIC Președinte la Uniunea Jurnaliștilor Independenți din România Consultant Media la Comunitatea Identitară Iași Contact: fandelmihai@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

Călători între cer și înapoi

Frumoși călătoriîntre stele și ploivom fi.Neluați în seamă ca frunza de toamnă.Frumoși călători între cer…

2 zile ago

Partidul Glasul Neamului sărbătorește Ziua Națională a României la Galați, în fața Monumentului Eroilor (1916-1918)

În ziua sfântă de 1 Decembrie, când întreaga suflare românească își îndreaptă gândul către împlinirea…

2 zile ago

Comunicat. În legătură cu distrugerea troiței de la Tâncăbești

de Florin Dobrescu Mă numesc Florin Dobrescu și anunț public faptul că, în dimineața zilei…

4 zile ago

Înființarea Organizației Județene Tulcea a Partidului Glasul Neamului: un pas hotărât pentru demnitatea românească în Dobrogea

Înființarea Organizației Județene Tulcea a Partidului Glasul Neamului: un pas hotărât pentru demnitatea românească în…

5 zile ago

27 Noiembrie 1919 – Organele Siguranţei de stat au descoperit o organizaţie iredentistă din Arad, ce are denumirea de IME (Iredentista Magyar Egyesulet)

La 27 Noiembrie 1919 organele Siguranţei de stat au descoperit o organizaţie iredentistă din Arad,…

5 zile ago

Un an de represiune (2). TÂNCĂBEȘTI. O tradiție memorială inofensivă de 30 de ani. Documente inedite din ultimele 3 decenii

NOTA AUTORULUI: Imaginile au caracter strict documentar și istoric. Scopul publicării lor și a acestui…

6 zile ago