Categories: Agricultura

Grâul roșu de Botoșani, o legendă a agriculturii românești, foarte apreciat în Anglia și Germania

Grâul roșu de Botoșani, o legendă a agriculturii românești, foarte apreciat în Anglia și Germania

Vârful de lance al latifundiilor botoșănene interbelice din România îl reprezentau lanurile de grâu roșu de Botoșani, o cultură din păcate dispărută din agricultura românească modernă, prezentă în acest moment doar în băncile de gene naționale. Însă acest lucru s-ar putea schimba potrivit omului de afaceri botoșănean Gelu Tofan, care a afirmat de curând că în cadrul unui parteneriat cu o facultate din Iași am putea asista la reintroducerea grâului roșu de Botoșani în agricultura românească.

În cadrul unui proiect finanțat parțial și cu fonduri europene, omul de afaceri Gelu Tofan a pus la punct în județul Botoșani o moară ultramodernă, cu sisteme automatizate și un laborator performant de analiză al materiei prime dar și al făinii produse în moara respectivă, o investiție care se ridică potrivit domnului Gelu Tofan la aproximativ 36 de milioane de lei.

Calitatea excepțională a grâului roșu de Botoșani a intrat de mult în conștiința bătrânilor din zonă care au apucat anii de glorie ai agriculturii de performanță din acestă zonă. Un aspect inedit este și faptul că grâul roșu de Botoșani încă mai este listat la bursa din Londra.

Grâul roșu de Botoșani, o legendă a agriculturii românești, foarte apreciat în Anglia și Germania

În urmă cu mai bine de un secol, din această zonă a țării se exportau imense cantități de grâu și orzoaică care aveau ca destinație Marea Britanie și Germania. Astfel avea să fie cunoscut grâul roșu de Botoșani ca o marfă aflată la mare căutare, produsele de panificație realizate din respectivele cereale fiind renumite pentru cantitatea neobișnuită de gluten și de savoarea deosebită a făinii obținută din acest soi de grâu.

De remarcat este faptul că o productivitate deosebită pentru grâul roșu de Botoșani era realizată folosind până în perioada interbelică ca îngrășământ doar gunoiul de grajd. După venirea la putere în România a comuniștilor și încheierea procesului de colectivizare, când s-a încercat creșterea productivității prin folosirea de îngrășăminte chimice și pesticide, rezultatele au fost unele dezastruoase.

Fandel Mihai

Fandel Mihai

C.E.O. la glasul.info, Redactor șef la Glasul.info Director General la MAGAZIN CRITIC Președinte la Uniunea Jurnaliștilor Independenți din România Consultant Media la Comunitatea Identitară Iași Contact: fandelmihai@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

Țara mea Doina XXI (2)

Se scutur’ valuri de pământ Taine mari iar s-au cernut Frații tăi în arc grupați…

2 zile ago

Deputat AUR: Denunţ ferm planul subversiv maghiar „Kós Károly”, derulat în judeţul Bacău, şi solicit intervenţia urgentă a autorităţilor române

"Denunţ ferm planul subversiv maghiar „Kós Károly”, derulat în judeţul Bacău, şi solicit intervenţia urgentă…

2 zile ago

CONTABILITATE „PROGRESISTĂ”- COTIDIANUL NOULUI MARX „ADEVĂRUL” I-A NUMĂRAT MILIARDARULUI ELON MUSK CÂTE MAȘINI A VÂNDUT ÎN EUROPA

COTIDIANUL NOULUI MARX „ADEVĂRUL” I-A NUMĂRAT MILIARDARULUI ELON MUSK CÂTE MAȘINI A VÂNDUT ÎN EUROPA: DACĂ MUSK FĂCEA…

5 zile ago

Invitație, EUGEN ALUPOPANU | ,,THERE IS A LANDSCAPE IN MY HEAD’’

Dragi iubitori ai artelor, stimați colegi, avem bucuria de a vă invita la vernisajul expoziției…

o săptămână ago

Heraclit din Efes și învățătura sa

Pr. Mănescu Cătălin Vasile Viața și gândirea lui Heraclit Heraclit s-a născut în Efes (Asia…

o săptămână ago

Marșul pentru Viață – Sâmbătă, 29 martie 2025. Comunicat de presă

Sâmbătă, 29 martie 2025, în cadrul și la finalul campaniei „Luna pentru viață 2025”, va…

2 săptămâni ago