Pentru sfânta noastră limbă strămoşească dangăt de clopot înalţă altare şi în acest leagăn de baladă, înveşmântat în legendă şi istorie – satul Pătrăuţii de Jos, raionul Storojineţ.
Ori, pe acest picior de plai mioritic, unde sacralitatea se întruchipează în chipul limbii române, iar Mioriţa coboară cu strămoşii din baladă, spiritul românismului prinde aripi de zbor şi prin tradiţiile, datinile străbune, prin cântecul şi dansul popular – mărgăritarele limbii române, comoară folclorică inestimabilă, moştenită din moşi-strămoşi şi păstrată cu sfinţenie de vrednicii românii băştinaşi, în sufletul cărora stau zugrăvite chipurile sacre ale predecesorilor care au trudit la zidirea istoriei noastre milenare.
Deşi nu sunt pentru prima dată în divinul acestei guri de rai şi de data aceasta am rămas fascinată de frumoasa sărbătoare cu ecou de poveste – Ziua satului şi Hramul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, la organizarea căreia şi-au adus prinosul, muncind de zor, ca nişte harnice albine, culegând nectarul aplauzelor şi mulţumirilor, membrii echipei primarului Gheorghe Fedorean, susţinut de profesoara Eleonora Schipor, şefa Casei de Cultură Larisa Chedic şi Natalia Balan, îndrumătoarele talentaţilor şi frumoşilor mugurei ai Ansamblului de dans popular „Mugurel”, care, împreună cu simpaticele steluţe ale cântecului popular românesc, înveşmântaţi în frumosul şi veritabilul costum naţional, păstrat de veacuri în lada cu zestre a neamului, au făcut ca poleiul soarelui să lumineze în sufletele localnicilor şi oaspeţilor, adunaţi la vatra satului, chiar şi prin stropii mărunţi de ploaie ce deja ne aştern melancolic amprenta toamnei în suflet, dar şi prin licărul scânteietor, stropit cu roua inocenţei din ochii frumoaselor Ilene Cosânzene şi Feţi Frumoşi de veche viţă românească cu foc în călcâi şi dragoste de neam în inimă.
La 24 aprilie 1459, peste 40 de negustori din Brașov au fost trași în țeapă…
La 28 aprilie 1502 Se încheie traducerea în limba germană a letopisețului slavon al domniei lui…
În conștiința colectivă recentă a poporului român, Fenomenul Pitești are o mai mare rezonanță decât…
Din Stenogramele ședintelor Biroului Politic al Secretariatului Comitetului Central al PMR (n.r. Partidul Muncitoresc Român),…
După o carieră de profesor de istorie la școala pedagogică de fete la București și…
Elevii și studenții târgovișteni au luat parte, pe 25 aprilie, la conferințele Citește și Dăruiește…
Leave a Comment