O cauză posibilă pentru eșecul referendumului: lăcomia politicienilor pentru locuri de parlamentari
Trebuie actualizate listele electorale permanente. Doar că unii politicieni au interesul ca acestea să rămână umflate pentru a păstra cât mai multe locuri de parlamentari. Totul se reduce iarăși la ciolan…
Din rațiuni electorale, numărul real de alegători este neactualizat, că să nu spunem altceva, cu scopul clar de a păstra sinecuri destul de multe pentru lăcomia celor de pe scena politică a României.
Așa se face că deși listele electorale permanente ar trebui actualizate conform cu realitatea zilelor noastre, pe aceste liste încă se mai regăsesc persoane care au decedat, cazuri relatate în presă (vezi Fată moartă, pe listele de vot, în Pitești) sau mii de persoane care locuiesc la aceeași adresă ( vezi Referendumul pentru familie, ilegalități: 5.000 de oameni domiciliați la aceeași adresă).
Jurnaliști independenți curajoși și cu o coloană vertebrală neafectată încă de contaminarea răspândită în presa mainstream, merg chiar până la acuzații de fraudă prin falsificarea numărului real de alegători ( vezi Una din mârșăviile serviciilor secrete: Falsificarea numărului real de alegători în scopul influențării scorului electoral).
Concluzia? Pe lângă faptul că acest referendum pentru familie / căsătorie a “beneficiat” de boicot din partea clasei politice, a unei largi părți a presei, a ONG-urilor, a unor firme și companii care au făcut campanii de dezinformare și de instigare la boicot, mai există serioase semne de întrebare și cu privire la numărul adevărat de alegători de pe listele electorale permanente.
Un jurnalist clujean: “11 milioane de romani cu drept de vot în tara, au votat aproape 4 milioane (3.7). Rezultat: 33%.”
George Bara, jurnalist clujean, face niște observații deosebit de interesante cu privire la acest referendum:
„Numărul de români cu drept de vot vehiculat de BEC este fals. În România sunt: 4 milioane minori, 5 milioane salariați, 6 milioane pensionari. Sunt datele de la ministere după care se calculează bugetele pentru pensii, impozite și servicii sociale. Atât. 15 milioane de români, 11 milioane cu drept de vot. În diaspora mai sunt 3 milioane… Poate 4. Cel mult 15 milioane de români cu drept de vot, nu aproape 19 cum susține BEC. În plus, cei din diaspora au accesul foarte greu la secții de vot, unii nu au deloc, alții călătoresc 400 km pana la cea mai apropiata secție. Deci 11 milioane de romani cu drept de vot în tara, au votat aproape 4 milioane (3.7). Rezultat: 33%.”, a scris jurnalistul clujean George Bara
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Showing 1-8 of 13 Books
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
