În data de 4 martie 1977 s-a produs la ora 21:22 în România un cutremur cu efecte devastatoare asupra clădirilor din București și din alte orașe mari ale țării. Având o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter și o durată de circa 56 de secunde, seismul din 1977 a provocat peste 1500 de victime, a rănit peste 11.000 de persoane, iar circa 35.000 de locuințe s-au prăbușit.
Din fiecare județ al țării, erau trimise la București rapoarte, stări de spirit și sinteze întocmite de lucrătorii Securității. Printre acestea se regăsesc și lucruri inedite precum declarații despre starea de spirit a populației și ce fel de ipoteze avansau oamenii cu privire la cauzele seismului şi la pagubele produse.
Într-unul din asemenea rapoarte, trimis din județul Suceava, găsim consemnate de către lucrătorii Securității următoarele rânduri:
“COJOCARU IACOB jehovist, din comuna Ciprian Porumbescu, explicând cauzele cutremurului ca fiind voința unei forțe supranaturale, a afirmat: “…trebuie să ne pregătim pentru că semnele sfârșitului se arată tot mai accentuat”.
Similar a comentat și M. Marin de la grupul cinematografic Rădăuți, care în plus a adăugat că “… dumnezeu îi pedepsește pe oameni pentru că sunt răi și din această cauză au fost inundațiile din 1970, pierderea de recoltă prin îngheț din toamna anului 1976 iar acum a avut loc cutremurul”.
MOISUC GHEORGHE statistician la I.P.L. Rădăuți, în legătură cu cutremurul afirma“…lumea nu crede în dumnezeu, forța atotputernică ce conduce omenirea și de aceea din când în când, dumnezeu mai dă câte un semnal pentru a arăta că totuși există…”
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania: RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Un episod important din Revoluția românească de la 1821 îl ocupă și ziua de 4 martie 1821, atunci când oastea lui Tudor Vladimirescu, supranumită Adunarea norodului, ocupa Slatina. Pentru a câștiga controlul asupra Țării Românești, pandurii lui Tudor Vladimirescu trebuiau să-și croiască drum spre capitală, spre București. La data de […]