După șapte decenii și jumătate, pentru prima oară se oficiază o slujbă religioasă în memoria victimelor românești ale bombardamentelor întreprinse de către aviația anglo-americană asupra Bucureștiului.
Începând de pe data de 4 aprilie 1944, timp de câteva zile, aliații au bombardat obiective civile din capitala României, provocând mari distrugeri materiale și mii de morți în București, în cadrul unui masacru rușinos și inutil din punct de vedere militar.
“… Wilson (n.r. generalul britanic Henry Maitland Wilson ) propunea bombardamente puternice asupra populației ca s-o revolte în contra lui Antonescu. Aceste bombardamente au început la 4 Aprilie și au avut un efect exact contrar decât cel scontat de occidentali. În locul simpatiei de care aceștia se bucurau, s-a ridicat un val de ură totală în contra lor. Maniu a intervenit la 19 Aprilie prin Stirbey la Cairo, ca să înceteze aceste bombardamente care fac un mare rău politicii anglo-americane; dar protestul său n-a fost luat în seamă și bombardamentele anglo-americane asupra populației române lipsită de orice formă de apărare aeriană și antiaeriană au continuat până la capitularea României.”, scria generalul Platon Chirnoagă
Joi, 4 aprilie 2019, în Piața Presei Libere, a fost oficiată o slujbă de pomenire pentru românii uciși în timpul bombardamentelor aeriene asupra populației României de către aviația anglo-americană, dar și pentru victimele românești ale masacrului de la Fântâna Albă.
„Ne-am propus să aducem în atenția autorităților orașului București și a autorităților țării, pentru a nu mai trece cu vederea martiriul acestor români uciși în urma bombardamentelor din 1944 de către aviația aceasta anglo-americană.
Urmăriți Glasul.info și pe Google NewsAstăzi, 4 aprilie, este o zi care în 1944 a însemnat în urma unor bombardamente succesive un doliu extraordinar de puternic pentru neamul românesc. Cinci mii de cetățeni din capitală au fost îngropați la marginea capitalei într-un cimitir comun, iar după venirea comunismului la putere cimitirul a fost lăsat în uitare, fără cruci, fără nimic. Și mi se pare aberant faptul că aceia care au bombardat și au omorât acei peste 5000 de români, o parte dintre piloții ce au căzut în timp ce ne bombardau pe noi au două monumente în capitală.
Și cei 5000 de români ce au murit în timpul bombardamentelor, nu au nici măcar o cruce la căpătâiul lor, n-au nimic prin care să se marcheze această jertfă inutilă, pentru că știm cu toții că războaiele se duc între armate, nu se duc războaie cu populațiile civile, se bombardează obiectivele strategice, în niciun caz localitățile.”, a spus Dan Grăjdeanu, de la Frăția Ortodoxă, pentru activenews.ro
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
