Asociația 15 Noiembrie 1987 Brașov solicită, prin intermediul unei scrisori deschise, retragerea premiului acordat procurorului general Augustin Lazăr de către Societatea Timișoara.
„Statutul dumneavoastră, al ”Societății Timișoara”, prima asociație civică născută pe baricadele Revoluției anticomuniste în primul oraș-martir al României are ca scop ”promovarea democraţiei, apărarea drepturilor omului, informarea corectă şi nepărtinitoare a opiniei publice interne şi internaţionale, exprimarea liberă a opiniilor, stimularea gîndirii libere şi critice în întreaga viaţă politică, economică, socială şi culturală din România”, principii care caracterizează majoritatea organizațiilor societății civile din România. Ceea ce particularizează însă de la bun început demersurile Societății Timișoara sînt obiectivele dumneavoastră, și anume ”promovarea principiilor cuprinse în Proclamația de la Timișoara din 11 martie 1990”, cu precădere a ”Punctului 8” al Proclamației, cu care ”Societatea Timişoara” se confundă practic, arătînd că ”rămîne fidelă principiilor acestuia”, cu o intransigență care v-a caracterizat întreaga activitate de pînă acum”, se arată în scrisoarea deschisă adresată membrilor Societății Timișoara, semnată de președintele Asociației 15 Noiembrie 1987”, Marius Boeriu, vicepreședintele Dănuț Iacob și de Lucia Hossu Longin, realizator TV, autoarea serialului ”Memorialul Durerii.
„A respins de două ori cererile de eiberare condiționată a disidentului român Iulius Filip. Domnul Filip fusese condamnat pentru transmiterea unui mesaj către congresul de înființare a ”Solidarității” poloneze, care a făcut atunci, în 1981, ocolul lumii și a arătat că în România demnitatea nu a murit. Pentru curajul său de a fi salutat înființarea ”Solidarității” a fost decorat, după căderea comunismului, personal de președintele Poloniei, Lech Walensa. Aflat însă în anii ’80 în penitenciarul Aiud, condamnat pentru actul său de curaj, lui Iulius Filip i-a fost refuzată atît în 1985, cît și în 1986 eliberarea condiționată chiar de către procurorul Augustin Lazăr, pe atunci un executat al ordinelor Securității, care îl consindera pe dizidentul roman drept un ”anticomunist nereeducabil””, se mai arată în scrisoarea deschisă
Radu Herjeu, membru titular al Consiliul Naţional al Audiovizualului, face și el referire la această situație într-o postare de pe contul său de socializare.
“Să te numești Societatea Timișoara, să te revendici de la Proclamația din 1989 și să spui că nici prin cap nu-ți trece să-i retragi lui Augustin Lazăr premiul dat ”pentru atitudinea lui corectă și fermă în apărarea justiției”, înseamnă să-ți bați joc de toți cei care au făcut posibilă democrația în care tu să faci așa ceva!
Presupun că și înainte de Revoluție, ca procuror și șef de comisii, Lazăr tot asta făcea: apăra justiția!
#Bleah”, a scris Radu Herjeu pe facebook
Urmăriți Glasul.info și pe Google News
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
