Ce au fost și pentru ce erau pregătite fostele Divizii Secuiești, propuse în Senat pentru reînființare!!

Divizia Secuiască ( Székely Határőr Hadosztály) a fost o formațiune paramilitară înființată în Ardealul de Nord după odiosul Diktat de la Viena. Modalitatea în care Transilvania a fost ”separată” în 1940 a făcut ca apărarea de către Ungaria a „colțului secuiesc”, să fie executată prin „forțe locale” pregătite/instruite, ca și acum, prin instruiri periodice de către ofițeri rezerviști.

Acapararea „Ținutului”, legat doar printr-o cale ferată de restul statului ungar în granițele sale etnice, se anticipa să devină o problemă dificil de soluționat. Ca atare, Divizia Secuiască a fost destinată să contribuie, la nevoie, la o acțiune locală a trupelor din secuime, în  ipoteza că respectivele trupe ar fi fost izolate de restul forțelor armate ungare, prin ocuparea  aliniamentului  Sărmășel–Vatra Dornei. Ca atare, „colțul secuiesc”(…actualul ținut) a fost alimentat cu stocuri de muniții și furnituri militare.

Teritoriul de pe care această formațiune a recrutat etnici maghiari și secui, seduși propagandistic, a fost „format” din cel al fostelor scaune secuiești.  Au existat patru regimente de gardă secuiască, acestea având sediile la Târgu Mureș, Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe și Odorheiu Secuiesc.

 Regimentele au cuprins în structură 9 batalioane volante (un batalion având în 1943 câte 4 companii a 250 de oameni) și câte o companie fixă pentru fiecare localitate… Atât regimentele, cât și batalioanele componente au fost comandate de către ofițeri activi sau în rezevă, iar companiile de către ofițeri din partea locului, aflați în rezervă.

Pregătirea militară a recruților s-a făcut la un centru de instrucție din Sovata care avea cadre active de infanterie și artilerie in rezerva sau detașate de la unitățile militare din regiune. Cu începere din anul 1942, aici au fost concentrate pentru trei săptămâni serii de câte 2.000 de soldați, subofițeri și ofițeri, lăsate apoi la vatră. Formațiunea a fost dotată cu armament, și muniția subunităților din diverse localități au fost păstrate la posturile comunale de jandarmi, iar cea a batalioanelor la sediile acestora.

Sursa: ioncoja.ro

De asemenea, după odiosul Diktat de la Viena au fost organizate și așa numitele “gărzi populare”, grupări paramilitare constituite în exclusivitate din maghiari, aveau ca scop oficial protejarea “averii și vieții populației”, însă care de fapt persecutau frecvent românii transilvăneni.

În județul Mureș, în comuna Roteni, cu o populație de circa 2000 de unguri și doar 65 de români, ungurii au pus presiune pe români pentru ca aceștia să se convertească la cultul reformat. Cu toate aceste presiuni exercitate asupra lor, doar 4 români au cedat și au trecut la acest cult religios. După îndepărtarea totală a administrației românești, s-a format o așa numită “gardă populară”, compusă exclusiv din unguri, ai căror membri au continuat să-i persecute pe români: “au confiscat întreaga avere a bisericii greco-catolice, în casele parohiale au fost cazate familii de maghiari care nu posedau locuinţe, iar în incinta biserii a fost instalat un atelier de fierărie”( Arhiva Naţională Istorică Centrală, fond lnspectoratul General al Jandarmeriei, Centrala, dosar 39/1947, vul. Il ).

Sursa: Glasul.info