Deși la finele anului 2018 Tribunalul București a decis să anuleze o hotărâre a CGMB (Consiliului General al Municipiului București) prin care se încerca ilegal atribuirea Palatului Dacia către o altă destinație decât pentru cea pentru care fusese achiziționat de către primăria capitalei, respectiv organizarea unui spațiu de expunere pentru Pinacotecă, Gabriela Firea nu s-a lăsat înduplecată de decizia magistraților, ci a ajuns deja la o a treia inițiativă (n.r. toate trei nereușite) de a ceda Palatul Dacia în folosința
Institutului „Elie Wiesel” pentru a se amenaja un muzeu al holocaustului.

Și-am fi avut-o și mai mare, și mai mândră, cuprinzând aproape toate vetrele europene ale românismului, dacă de-a lungul istoriei am fi gândit la nivel mare, nu doar la colbul din propria bătătură. Ce țară de pe lumea asta se mai poate lăuda cu două Moldove, două Bucovine, două Banaturi, două Crișane, două Maramureșuri, două Dobrogi, o Transnistrie, o Pocuție? Cine și-ar fi lăsat atâta carne din carnea lui, sânge din sângele lui, la mila unor călăi nemiloși, puși pe etnocid, asimilare forțată, la mâna unor satrapi genocidari culturali?

După îndepărtarea de pe fațada primăriei Carei a plăcuțelor oficiale cu simbolurile românești și înlocuirea acestora cu niște plăcuțe ce par a fi destinate mai curând monumentelor funerare ( n.r. vezi aici) decât unor instituții publice, primăria Carei mai dă încă o palmă usturătoare suflării românești: refuză să aprobe amplasarea unei plăci cu numele delegaților la Marea Unire de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 pe clădirea primăriei, acolo unde a avut loc adunarea delegaților în luna noiembrie a anului 1918.

libris.ro