Un grup de temerari din România încearcă să facă tocmai ceea ce mulți nu credeau că mai este posibil de realizat: dizolvarea pe cale judecătorească a UDMR, venind cu probe care dovedesc că acțiunile UDMR intră sub incidența motivelor de dizolvare prevăzute în legislația aflată în vigoare în România.
De ceva vreme, a fost realizat chiar și un blog în care sunt postate din când în când progresele înregistrate în cadrul acestui proces.
“Platforma de coalizare împotriva revizionismului unguresc și pentru dizolvarea UDMR prin dosarul 13776/302/2018 deschis la Judecătoria SECTOR 5. Minoritățile au și îndatoriri, nu doar drepturi.
NU mai primim cereri de intervenție accesorie la dosar și nici spectatori la ședințele instanței de judecată.
Din 27 septembrie 2019, intervenim pe fond doar cu probe care dovedesc ca acțiunile UDMR intră sub incidența motivelor de dizolvare prevăzute în: OG 26/2000, O.U.G. 31/2002, Legea 217/2015, Legea 51/1991, Legea 14/2003, Legea 75/1994 cu normele din HG 1157/2001, art. 394 din Noul Cod Penal (Tradarea) sau sunt acte/acțiuni neconstituționale (art.30 alin.(7), art. 40 alin.(2) din Constituția Romaniei), respectiv contrare deciziilor CCR (de ex.: Decizia CCR nr.80/2014).”, se arată în cea mai recentă postare de pe blogul dizolvareaudmr.blogspot.com
Urmăriți Glasul.info și pe Google NewsDrept probe pot fi aduse la dosarul 13776/302/2018 urmatoarele:
- Documente oficiale cu semnătură și ștampilă
- Înregistrări foto sau video cu faptele extremiste, șovine, iredentiste, xenofobe, ilegale, neconstituționale girate de UDMR
- Documente privind:- discriminarea negativă a românilor de către administrațiile UDMR, – decizii DEFINITIVE ale instanțelor de judecată în legatură cu UDMR;- implicarea UDMR în restituiri sau finanțări ilegale și în promovarea cultului criminalilor de război pe teritoriul României; – revizionismul unguresc din Transilvania, acum promovat de UDMR și în județele Bacău și Neamț.
Progresul înregistrat de către această inițiativă românească poate fi consultat pe blogul dizolvareaudmr.blogspot.com
Potrivit legii partidelor politice din România, un partid își poate înceta activitatea prin:
a) dizolvare, prin hotărâre pronunţată de Curtea Constituţională, pentru încălcarea art. 30 alin. (7) şi art. 40 alin. (2) şi (4) din Constituţia României, republicată;
b) dizolvare, prin hotărâre pronunţată de Tribunalul Bucureşti;
Curtea Constituţională hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic, potrivit art. 30 alin. (7), art. 37 alin. (2) şi (4) şi art. 144 lit. i) din Constituţie, cu procedura stabilită în Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată.
1) Un partid politic se dizolvă pe cale judecătorească în următoarele condiţii:
a) când se constată încălcarea prevederilor art. 30 alin. (7) şi ale art. 40 alin. (2) şi (4) din Constituţia României, republicată, de către Curtea Constituţională, precum şi ale art. 3 alin. (3) şi (4) din prezenta lege;
b) când scopul sau activitatea partidului politic a devenit ilicită ori contrară ordinii publice;
c) când realizarea scopului partidului politic este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice …
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
