Guvernul Ungariei “ajută” ICR Berlin să promoveze “Transilvania retușată”? Transilvania a mai fost o dată retușată și tot cu sprijinul Germaniei, la 30 august 1940!

De ce ar susține un institut cultural precum Collegium Hungaricum Berlin, înființat, operat și finanțat de către Guvernul Ungariei ( n.r. în anul 2016 susținut chiar de către Ministerul Afacerilor din Ungaria), un eveniment “organizat” de către ICR Berlin și intitulat “Transilvania retușată”?

Expoziția Transylvania retouched. A matter of landscape and representation” (Transilvania retușată. O chestiune de peisaj și reprezentare) este prezentată ca fiind un proiect expozițional al Institutului Cultural Român din Berlin, realizat cu sprijinul Collegium Hungaricum Berlin.

În puținele informații de prezentare ale evenimentului în limba română, scribi tocmiți vorbesc despre “depolitizarea peisajului” Transilvaniei, sau despre strategii “de scăpare din mijlocul tensiunilor istorice”? Cât mai este vorba cu adevărat de artă aici, și cât despre aluzii fine care duc către secesionism?

Deși manifestarea promovată de către ICR Berlin se ascunde sub o umbrelă culturală, faptul că aceasta este intitulată “Transilvania retușată” și că este organizată “cu sprijinul prietenos” al Collegium Hungaricum Berlin, o instituție controlată de către Guvernul Ungariei, acest lucru te pune imediat pe gânduri.

ICR Berlin a căutat, de-a lungul ultimilor ani, posibilităţi pentru mutarea sediului din cartierul rezidenţial Grunewald în Berlin Mitte, pentru a beneficia de o poziţionare strategică pe scena culturală berlineză, cu spaţii moderne şi multifuncţionale, în apropiere de Institutul Polonez, Institutul Cervantes și Collegium Hungaricum. “, se arata într-un comunicat al ICR din urmă cu câțiva ani

Apropierea de Collegium Hungaricum căutată cu lumânarea de către ICR Berlin?

Collegium Hungaricum Berlin (CHB) a fost înființat în anul 1924 și a funcționat intens până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, implicându-se în promovarea culturii maghiare pe teritoriul Germaniei. Cum clădirea instituției culturale maghiare a fost distrusă aproape complet în anul 1945, o instituție culturală maghiară care să ducă mai departe moștenirea culturală a Collegium Hungaricum Berlin și-a deschis porțile abia pe la începutul anilor ’70.

După 1989, Ungaria a decis să restaureze fosta Collegium Hungaricum, reconstruind clădirea distrusă în cel de-al doilea război mondial și inaugurând o nouă clădire proiectată de Peter Schweger, un arhitect german de origine săsească transilvăneană.

Sediul Collegium Hungaricum Berlin

Cârdașia ungaro-germană antiromânească prinde un contur tot mai pronunțat, iar elita culturală românească în loc să combată această propagandă, mai tare o susține după cum se vede în cazul ICR Berlin.

Bancnote ciudate cu simbolistică secesionistă

Tot pe filiera ungaro-germană antiromânească, la începutul acestui an românii din dispora reclamau faptul că prin Germania sunt promovate niște bancnote ciudate cu simbolistică secesionistă.

Bancnote ciudate cu simbolistică secesionistă

Nota noastră: Transilvania a mai fost o dată retușată și tot cu sprijinul Germaniei, la 30 august 1940!


Galerie Foto:

[envira-gallery id=”102400″]

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

A apărut numărul 94 al revistei MAGAZIN CRITIC

Aceasta este o ediție dedicată celor care scriu România de astăzi, celor care transformă gândul…

2 săptămâni ago

CONVOCARE CONGRESUL PARTIDULUI GLASUL NEAMULUI

Brad, 12 septembrie 2026, Hunedoara În conformitate cu prevederile Art. 37–39 din Statutul Partidului Glasul…

3 săptămâni ago

Am revenit! De ce pensionarea personalului didactic mai devreme de 65 de ani?

De ce pensionarea personalului didactic mai devreme de 65 de ani? Acum, aproximativ 8 ani, ceream…

o lună ago

Tendința petrecerilor minimaliste: mai multă joacă, mai puține brizbrizuri, aceeași bucurie

Deschideți orice rețea de socializare și veți fi bombardați de imagini ale unor petreceri pentru…

o lună ago

15 Iulie 1858- Au fost tipărite în Moldova, primele mărci poștale. Acestea erau vestitele “Cap de bour” a căror primă emisiune cuprindea patru timbre

15 iulie 1858 – „Cap de Bour”, prima marcă poștală românească, simbol al demnității și…

2 luni ago