V-ați întrebat vreodată ce au simțit românii ardeleni după Marea Unire din 1918? Noi ne-am întrebat adeseori acest lucru, și din fericire în goana noastră prin diverse arhive după anumite documente istorice, am dat și peste un articol care ne oferă exact răspunsul la întrebarea de mai sus.
“Până acum am fost ținuți într-o îndoită sclavie: una politică și una culturală. Zdrobindu-se cea dintâi, e vremea s-o înlăturăm și pe cea de-a doua. O vom înlătura așa, dacă vom îndepărta tot ce e străin de sufletul, de mintea, de inima, de limba și simțirea românească.
Sunt multe de zis în privința aceasta. Acum odată stărui numai asupra curățirii limbii românești de toate înrâuririle străine, mai cu seamă ungurești și nemțești, care se întâmpină așa des la Românii din fosta Austro-Ungarie.
De însemnat că cei mai mulți Români ai noștri vorbesc, slavă Domnului, o limbă neaoș românească, dar nu pretutindeni. Amestecul cu streinii, ne-a împetrițat limba cu o mulțumie de cuvinte și de alcătuiri de cuvinte nefirești limbii românești. În Banat se simte influența nemțească, în alte părți ungurene influența ungurească.
Credem însă că după ce a răsărit soarele nostru trebuie să ne încălzim numai la razele lui, nu la alte raze mai sărăcăcioase. Soarele Românilor apare de însă de la București, prin urmare după frații noștri de dincolo avem să ne îndreptăm întru toate, și în ce privește limba.”, scria la 31 Decembrie 1918 profesorul Ioan Georgescu în paginile publicației “ALBA-IULIA“, Organ al proclamării unității naționale
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.