Scrisoare deschisă din partea lui Mihai Tîrnoveanu către Prefectul Judeţului Bacău

“Scrisoare deschisă către Prefectul Judeţului Bacău

Domnule Prefect,
Am luat act cu profundă îngrijorare si indignare de decizia Instituției Prefecturii Bacău de a acționa în justiție Primăria Orașului Dărmănești în scopul contestării legalității ridicării Crucilor și a Monumentului Eroilor Români în Cimitirul Internațional al Eroilor Valea Uzului. Nu vă adresăm această scrisoare deschisă pentru a ne opri asupra unor chestiuni tehnice (asupra cărora s-a pronunţat Primăria Dărmăneşti), ci pentru a aduce în prim plan trei chestiuni de principiu.

Primul principiu este acela că Eroii Armatei Române care si-au dat viața pentru înfăptuirea actului Marii Uniri de la 1918 în luptele de pe Valea Uzului din octombrie 1916, în Primul Război Mondial, au dreptul Istoric de a avea Cruci de căpătâi în Cimitirul Internațional al Eroilor Valea Uzului, întemeiat de către Armata Română prin Oficiul Cultul Eroilor “Regina Maria” în anul 1926.

Mormintele Eroilor Români, alături de cele ale militarilor celorlalte armate combatante, căzuți la Valea Uzului, trebuie să aibă însemne creștine în Cimitirul Internaţional.

Dreptul Istoric al militarilor români a fost scris cu sângele Jertfei Naționale, oasele lor trasează pe tot perimetrul Văii Uzului conturul atât de clar al locului lor de veșnică odihnă. Aceste oase împletite cu armele de luptă ies si acum din pământ, pentru ca nimeni să nu uite că aici si-au dat viața românii pentru țara lor.

Al doilea principiu este acela că o instituție a statului român, Prefectura Bacău, nu trebuie să dea curs si să se asocieze unei politici antiromânești cu caracter revizionist, autonomist, promovate de către Ungaria si UDMR.

Demersurile făcute de către cele două entități, atât în interiorul, cât și în exteriorul României, prin care se urmărește demolarea Crucilor și a Monumentului Eroilor Români de la Valea Uzului, se înscriu în politica de retrasare a granițelor după modelul graniței impuse arbitrar în urma Dictatului de la Viena din 1940.

De asemenea,se urmărește mutarea teritorial-administrativă la judeţul Harghita a zonelor aflate odată în interiorul acelor hotare nedrepte din 1940. Județul Harghita, alături de judeţele Covasna si Mureș, sunt vizate pentru realizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice pentru un așa-zis ”ținut secuiesc”.

Această politică are în vedere și Cheile Bicazului, alături de localitățile limitrofe. Politica de maghiarizare, care deja se face simțită şi în judeţul Bacău, se răsfrânge nu numai asupra unor localități, ci și asupra unui cimitir, anume Cimitirul de la Valea Uzului, pentru o rescriere a istoriei ce se vrea a fi bază ideologică, premisă ”istorică” pentru autonomia teritorială.

În acest scop au fost înlăturate, în anul 1994, toate crucile creștine care aparţineau altor naţionalități în afara celei maghiare din Cimitirul Internaţional al Eroilor Valea Uzului. Au fost ridicate 600 de cruci exclusiv pentru militarii armatei austro-ungare.

Acest fenomen al maghiarizării, care presupune anularea sau minimalizarea prezenței românești şi impunerea exclusiv a paradigmei maghiare în anumite spații istorice și geografice, inclusiv cimitire, s-a întâmplat îndeosebi în Transilvania.

De ceva timp, acţiunea de maghiarizare se desfăşoară şi pe raza județului Bacău. În aceste condiţii, ne punem întrebarea: Cui folosește acțiunea în justiție a Prefecturii Bacău, instituție a statului român, demers care poate avea ca punct final demolarea Crucilor şi a Monumentului Eroilor Români?

Domnule Prefect,
Cultul Eroilor nu se acționează în justiție. Nu Prefectura sau Guvernul pot decide unde au murit Eroii, doar Istoria se pronunță asupra acestui fapt. Iar Istoria s-a pronunțat deja acum mai bine de 100 de ani.

Dacă mâine, prin absurd, sau printr-o negociere politică sau chiar printr-o decizie judecătorească, Cimitirul de la Valea Uzului ar trece de la Dărmănesti la Sânmartin, sângele Eroilor Români s-ar şterge? S-ar schimba cumva Istoria, Eroii nu ar mai încăpea în Cimitir?

Cimitirul nu este un simplu teren de dispută între două localități, ci un loc sfânt, o Mărturie a unei Jertfe, a unei lupte pentru Statul Național Unitar Român, Independent şi Indivizibil. Dumneavoastră nu ați mai fi avut astăzi onoarea să fiți într-o funcție înaltă din acest stat, dacă militarii Armatei Române nu şi-ar fi dat sângele şi viața pentru România. ”Legalitatea” Crucilor lor vreți să o contestați? Ei, țăranii aceia înopinci militare, acolo au murit, la Valea Uzului, acolo au ei Dreptul Istoric de a avea măcar o Cruce la căpătâi.

De aceea acum 93 de ani s-a întemeiat acest Cimitir de către Armata Română. Şi aici, Domnule Prefect, ajungem la al treilea principiu, cel mai important de fapt: Crucea NU se dărâmă, căci este păcat strigător la Cer!
Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Preşedinte Asociaţia “Calea Neamului”
Dr. Mihai Tîrnoveanu”

Mihai Tirnoveanu

Doctor Președintele Asociației Calea Neamului Vicepreședintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș

Leave a Comment

Recent Posts

20 august 1907 – Părintele Lazăr Iernea, „santinelă a românismului” din Sătmar, amendat pentru apărarea limbii române

Pe 20 august 1907 pãrintele Lazăr Iernea a fost amendat cu 100 coroane pentru cã a…

2 ore ago

19 august 1316 – Ziua în care Clujul a devenit oraș scos din posesiunea Episcopiei Catolice de Alba Iulia

În anul 1316, pentru a-şi asigura sprijinul clujenilor, Carol Robert de Anjou le-a acordat, prin…

o zi ago

„Atacul Cămășilor Albe” – Epopee de curaj în ziua de 19 august 1917

Atacul „Cămășilor Albe”, Jertfă și biruință la Mărășești, 19 august 1917 Ziua de 19 august…

o zi ago

18 august 1906 – Un preot român în lanțuri pentru tricolor, cazul Traian Gașpar din Hezeriș

În zbuciumatul început de secol XX, când românii din Transilvania trăiau sub povara dualismului austro-ungar,…

2 zile ago

17 August 1916 – “Nu mai sunt Carpații!”. Asta exclama Octavian Goga la intrarea României în război

17 August 1916 – „Nu mai sunt Carpații!” Strigătul lui Octavian Goga și jertfa României…

3 zile ago

Flăcările urii peste Năsăud – Martiriul românilor ardeleni la 17 august 1849

Anul 1849 a adus cu sine nu doar speranțele libertății născute din revoluția pașoptistă, ci…

3 zile ago