La 25 noiembrie 1843 Mihail Kogălniceanu rostea memorabilul “Cuvânt de deschidere al celui dintâi curs de istorie națională” la Academia Mihăileană din Iași, în care definește istoria și rolul ei în cristalizarea conștiinței naționale.
“Trebuința istoriei patriei ne este neapărată chiar pentru ocrotirea driturilor noastre impotriva națiilor străine. Neavând istorie, fieștecare popor dușman ne-ar putea zice cuvintele dlui Aaron.
“Începutul ce ai este necunoscut, numele ce porți nu este al tău, nici pământul pe care locuiești; soarta ta așa a fost ca sa fii tot după cum ești; leapădă-te de începutul tău, schimbă-ți numele sau primește pe acesta ce ți-l dau eu, ridică-te și du-te din pământul pe care locuiești, căci nu este al tău, și nu te mai munci în zadar, căci tu nu poți fi mai bine de cum ești”.
Și, în adevăr, toate aceste cuvinte ni s-au zis de către străini; începutul nostru ni s-a tăgăduit, numele ni s-a prefăcut, pământul ni s-a sfâșiat, driturile ni s-au călcat în picioare, numai pentru că n-am avut conștiința naționalității noastre, numai pentru că n-am avut pe ce să ne întemeiem și să ne apărăm dreptățile. “, rostea Mihail Kogălniceanu la inaugurarea celui dintâi curs de istorie națională la Academia Mihăileană din Iași
Nota noastră: Cât de actuale sunt astăzi cuvintele rostite atunci de către Mihail Kogălniceanu? Parcă ne regăsim astăzi mai mult ca niciodată în acele vremuri trăite de către înaintașii noștri, când românii erau prigoniți în și din propria lor țară și de pe propriile lor pământuri și “poftiți” să ia calea străinătății și a pribegiei: “ridică-te și du-te din pământul pe care locuiești, căci nu este al tău, și nu te mai munci în zadar, căci tu nu poți fi mai bine de cum ești”!? România, trezește-te la realitate!