Datina românească este considerată ,,demonstrație de forță” dacă se desfășoară la Sfântu-Gheorghe, în viziunea unora din Harghita.
Sunt anunțat de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, că până pe 8 mai trebuie să le trimit un răspuns în scris la plângerea făcută împotriva mea de către fundația maghiară din Harghita, nemaifiind în noul context necesară prezența mea fizică la audieri.
Cea mai halucinantă acuzație care mi se aduce în acest nou dosar este aceea că pe 24 Ianuarie am organizat o demonstrație de forță prin participarea Cetelor de Urși din Dărmănești și Călușarilor din Brașov, la manifestările prilejuite de Ziua Unirii Principatelor Române la Sfântu-Gheorghe.
Cum se poate răspunde oare la această aberantă acuzație? Să le spun că soarele strălucește la fel pe pământul românesc, atât la Sfântu Gheorghe cât si la Dărmănești sau Brașov? Că Datina din Bacău sau Oltenia nu devine brusc ”șovină” dacă se manifestă si la Sfântu-Gheorghe?
Sau să le spun că de fapt unii reprezentanți ai comunității maghiare nu tolerează manifestările românești în Covasna sau Harghita, considerând că aceste două județe fac parte dintr-un așa zis ținut secuiesc care trebuie să capete autonomie teritorială pe criterii etnice si că românii care vin din alte județe pentru a participa la Zilele Naționale nu sunt bine priviți? Să le spun că oamenii din alte părți ale țării sunt acceptați doar dacă vin ca turiști care mănâncă gulaș sau kurtoș-colaci, nu și când vin cu steaguri tricolore sau cu obiceiurile lor vechi de milenii?
Adică de ce la Iași Jocul Ursului si Dansul Călușului nu sunt privite ca o demonstrație de forță si la Sfântu Gheorghe da?
Greu de înțeles, la fel de greu de înțeles precum vechea zicală românească ,,Apa trece, pietrele rămân”.
Autor: Mihai Tîrnoveanu