Se împlinesc 95 de ani de la moartea fostului primar al municipiului Iași din perioada 1914-1916, omul politic și juristul român George G. Mârzescu. La 12 mai 1926 se stingea unul dintre cei mai apreciați politicieni ai vremii, după cum ne relata Ion Gh. Duca:
„singura personalitate populară din acele vremuri deoarece, în calitate de primar al Iașului (27 aprilie 1914 – 14 decembrie 1916) și de șef al organizației liberale locale, a făcut eforturi deosebite pentru încartiruirea refugiaților și aprovizionarea populației”, spunea Ion Gh. Duca despre ieșeanul George G. Mârzescu
George G. Mârzescu își căpătase o anumită popularitate, mai ales printre românii proveniți din țările din jurul României, pentru faptul că acesta a fost inițiatorul Legii privind dobândirea și pierderea naționalității române (24 februarie 1924). În lunga sa carieră politică, George G. Mârzescu a mai ocupat funcțiile de ministru de interne între 29 noiembrie 1918–12 septembrie 1919, respectiv de deputat (n.r. 1907 și 1912).
Prin legea Mârzescu, se putea așadar atât dobândirea, cât și pierderea naționalității române. Și sunt din păcate o grămadă de cazuri, mai ales în anii tulburi de după 1940, când Monitorul Oficial al României este plin de asemenea decrete de stat prin care unor cetățeni care au acționat împotriva intereselor României, li s-a retras cetățenia română.
Spre exemplu, la data de 20 aprilie 1943, in Monitorul Oficial al Romaniei, erau publicate doua decizii de retragere a “nationalitatii” romane pentru doi astfel de tradatori ai intereselor romanesti in Basarabia.
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania: RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
La 13 mai 1806 (n.r. după unele surse la 13 martie) murea la Buda, în Ungaria (n.r. pe atunci cunoscută încă sub numele său german, Ofen), Samuil Micu, filozof iluminist român, reprezentant al Școlii Ardelene. Samuil Micu, supranumit și Klein sau Clain, pe numele laic Maniu Micu, a fost nepotul […]