“Alegerile” din Duminica Orbului: “Stai liniștit, nu trebuie să faci nimic, lucrurile sunt aranjate să iasă cum trebuie!”

La 20 mai 1990 românii erau păcăliți că au parte de primele alegeri libere în România de după cel de-Al Doilea Război Mondial, încheiate cu victoria foștilor comuniști (FSN) și alegerea lui Ion Iliescu în funcția de președinte al României.

La trei decenii de la acea mascaradă electorală, profesorul Ion Coja dezvăluie pe blogul său cum a stat într-adevăr treaba cu “alegerile” din Duminica Orbului:

Cum a fost la alegerile din 20 mai 1990?

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


librarie.net

Domnule profesor ION COJA, vă propun o discuție despre alegerile din mai 1990. Ați fost implicat?

Am fost foarte implicat la un moment dat. Când s-au făcut listele de candidați, eu am fost propus de PUNR pentru un post de parlamentar în județul Bistrița. Am fost membru fondator al PUNR și eram văzut ca un lider al Uniunii Vatra Românească, ca un teoretician al naționalismului. La câteva zile de la depunerea listelor l-am sunat pe Sabin Făgărășanu, care era omul de legătură al UVR și al PUNR cu guvernul, cu SRI. L-am sunat și l-am întrebat cum pot ajunge la Bistrița să încep campania electorală. Mi-a răspuns aproape mirat:

„Ce campanie electorală?! Stai liniștit, nu trebuie să faci nimic, lucrurile sunt aranjate să iasă cum trebuie!”

“Alegerile” din Duminica Orbului: “Stai liniștit, nu trebuie să faci nimic, lucrurile sunt aranjate să iasă cum trebuie!”

Am tăcut, m-am gândit câteva ore la situația în care mă aflam și am făcut un gest pe care nici azi nu știu dacă trebuie să-l regret sau nu: i-am telefonat din nou lui Sabin și i-am spus să ia legătura cu cei de la PUNR ca să fiu scos de pe lista de candidați…
Pe urmă am avut motive să regret: ca parlamentar aș fi făcut parte din comisia de redactare a Constituției și cred că aș fi impus niște articole de constituție care acum lipsesc și asta ne costă! Dar gândul că am acceptat să intru în parlament prin aranjamente de culise, sigur ilegale, m-ar fi bântuit tot restul zilelor și nopților mele. Cred că n-am greșit!

Așadar susțineți că alegerile au fost trucate?

Au fost niște aranjamente, dar rezultatul per total al alegerilor, adică succesul FSN-ului și al lui Ion Iliescu, nu poate fi contestat. Lumea a votat masiv cu FSN. Și asta, o să vă mirați de ce vă spun, succesul FSN a fost în mare măsură datorită lui …Radu Câmpeanu și Ion Rațiu! Da, da! Toată campania electorală a celor doi s-a bazat pe ideea că FSN este egal cu PCR, că FSN nu va aduce nicio schimbare majoră și lucrurile vor continua pe linia impusă de PCR până în decembrie 1989! Or lumea nu voia altceva. Lumea, după ce trecuse iureșul din decembrie 1989, simțea că nu fusese așa rău pe vremea PCR-ului. Dacă se rezolvase problema căldurii, a benzinei și a aprovizionării cu alimente, restul era suportabil să nu se schimbe. Reforma pe care o preconizau cei doi contracandidați ai lui Iliescu nu atrăgea pe nimeni. Instinctul istoric al românului se opunea unei schimbări radicale, propuse de aventurierii care se produceau cu mesaje neconvingătoare la TVR. Românii au votat cu FSN convinși că aceștia nu vor face o reformă radicală și vor continua politica PCR, așa cum susțineau adversarii FSN. Or, marea trădare făcută de Iliescu și de FSN este că au părăsit linia PCR, a cărei corectitudine vedem tot mai mult că nu a fost o invenție a propagandei ceaușiste! FSN nu a avut curajul să fie ceea ce românii ar fi vrut de fapt să fie! S-au angajat în procesul iresponsabil al privatizării, adică al distrugerii industriei, au desființat CAP-urile, irigațiile, proprietatea de stat… Sigur că răspunderea Convenției Democratice este probabil mai mare, a clasei politice care s-a format cu persoane lipsite de patriotism, incompetente. Dar începutul dezastrului a fost făcut de FSN, în funte cu Petre Roman pe care l-au acceptat ca prim ministru. Un terchea-berchea!

Deci alegerile din 1990 au fost corecte?

Eu n-am spus asta! Dacă eu candidam și mi se garanta succesul fără să mișc un deget, vă dați seama că nu am fost eu singurul caz! Bunăoară lumea nu a comentat corect felul cum a ajuns parlamentar răposatul Iorgovan! Antonie Iorgovan a candidat ca independent în Mehedinți, pare-mi-se! Era complet necunoscut, în vreme ce alți candidați independenți erau niște personalități cunoscute de toată lumea, dar nu au reușit să strângă voturile necesare dintr-un sigur județ! Iorgovan a fost ajutat de FSN să intre în Parlament și abia intrat în parlament eu unul am înțeles de ce fusese sprijinit: Antonie Iorgovan ne-am trezit cu el, ins fără competențele necesare, că este numit președintele comisiei de redactare a proiectului de constituție. Ce îl recomanda pentru această răspundere: faptul că candidase independent, că nu era membru al vreunui partid politic. Pentru mine a fost clar că regizorii vieții politice au ajuns la concluzia că le trebuie un parlamentar independent ca să primească această însărcinare, de autor al Constituției! Și l-au inventat pe Antonie Iorgovan, modest asistent universitar de drept administrativ! S-a calificat la locul de producție!… Era mai fesenist decât Iliescu!

M-aș întoarce la refuzul dumneavoastră de a candida în condițiile în care, în mod, ilegal, vi se garanta succesul! Mai cunoasteți un caz asemănător?

Adică dacă mai cunosc un fraier ca mine?!… Tot despre mine o să-ți povestesc cum am ajuns senator în 1992. Am fost invitat să candidez pe listele PDAR. În ziua alegerilor eram în județul Constanța, împreună cu Victor Surdu și alți colegi agrarieni din județ. La un moment dat grupul nostru a trebuit să intre într-o secție de vot, pare-mi-se la Valu Traian, ca să ne exercităm dreptul la vot. Când am primit buletinul de vot, am constatat că pentru Senat mai candida pe listele partidului lui Marian Munteanu și colegul meu de liceu și bun prieten doctorul Corneliu Dida. Adică, m-am gândit eu, ce fac? Nu-l votez pe Corneliu Dida? Nu se poate să nu-mi votez prietenul! Și am pus ștampila nu pe Ion Coja de la PDAR, ci pe Corneliu Dida, de la Mișcarea pentru România! Ce zici de asta?!

M-ați lăsat fără replică! Deci nu v-ați votat pe dumneavoastră!… Caz unic, bănuiesc!

În final, PDAR a scos cinci locuri de senatori. Eram 40 de candidați agrarieni din care trebuia să se determine cei cinci viitori senatori. Loterie curată! Am fost desemnat senator! Cred că acolo sus, unde se decid lucrurile, făcuse bună impresie gestul meu de a nu rata ocazia să-mi votez un prieten, un fost coleg de liceu! Este un gest de care sunt foarte mulțumit că l-am făcut! Cred că este prima oară când vorbesc de acea frumoasă întâmplare!

Grozavă chestie!

Mai adaug că după alegeri m-am interesat de partidul lui Marian Minteanu câte voturi obținuse în secția de votare în care eu am pus ștampila pe numele lui Corneliu Dida! Ei bine, comisia de numărătoare a voturilor nu înregistrase votul meu. Nu era niciun vot consemnat pentru partidul lui Marian Munteanu!

Cum de n-ați candidat pe listele partidului lui Marian Munteanu?

Am discutat subiectul acesta cu Marian și am convenit că am șanse mai mari pe listele PDAR, iar dacă reușesc, voi fi vocea „patriotului naționale” în Parlamentul României! Ceea ce s-a și întâmplat!

Vă gândiți să mai candidați?

Mănânci calule ovăz?…” (sursa: ioncoja.ro)

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
12


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânismContact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

În carantină, la Castanul Unirii

Dum mai 24 , 2020
Despre Castanul Unirii de la Vişan – dublu monument al Istoriei şi al Naturii – am scris şi tot scriu de peste un deceniu şi jumătate despre situaţia nefericită în care se află acesta de la redescoperirea sa din 2002 şi declararea, din 2004, a dublei sale legitimităţi patrimonial monumentale. […]
Mihai CABA, În carantină, la Castanul Unirii, Foto: © Glasul.info / Fandel Mihai

Poate vă place și:

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Breaking News