La 29 Mai 1848, guvernul Transilvaniei, întrunit la Cluj, decreta unirea Transilvaniei cu Ungaria, fără să se dezbată memoriul românilor care constituiau majoritatea în Transilvania

La 29 mai 1848 se deschid lucrările Dietei maghiare de la Cluj, iar Dieta de la Cluj proclamă unirea Transilvaniei cu Ungaria, fapt care a nemulțumit deopotrivă părți importante ale românilor transilvani, ale sașilor și maghiarilor.

Însuși poetul Sándor Petőfi se ridicase împotriva hotărârii unirii Transilvaniei cu Ungaria, argumentând că în Dieta care luase decizia se aflaseră din 300 reprezentanți numai 3 români și 24 de sași.

Guvernul Transilvaniei, întrunit în ziua de 29 mai la Cluj, decretase unirea Transilvaniei cu Ungaria, fără să se dezbată memoriul românilor care constituiau majoritatea în Transilvania (1.250.000 români față de cca 600-700.000 maghiari și 250.000 sași), precum și dizolvarea Comitetului Național Român de la Sibiu. Iar împotriva celor care cutezau  să mai convoace adunări naționale românești, erau anunțate pedepse foarte aspre.

Despre aceste vești, Avram Iancu afla la Sibiu, odată cu vestea că împotriva sa autoritățile maghiare hotărâseră de asemenea o serie de măsuri severe.

Ceea ce Dieta de la Cluj a votat la 29 mai 1848, adică proclamația prin care ungurii voiau să alipească Ardealul Ungariei, a declanșat o puternică și vastă contrarevoluție din partea românilor din Transilvania.

Proclamarea anexării Transilvaniei la Ungaria de către Dieta din Cluj în care nu era nici un deputat român la 29 mai 1848 şi lansarea sloganului “Unire sau moarte!” de către revoluţionarii unguri, n-a lăsat practic nici un fel de cale de compromis între românii ardeleni, unii dintre ei favorabili inițial revoluției maghiare de la 1848 din Transilvania, și revoluționarii maghiari.

“… la 29 mai 1848, o altă dietă, cea de la Cluj, va declara că în Transilvania există o singură naţiune – cea maghiară – şi va proclama unirea acesteia cu Ungaria. Anexarea la Ungaria a unui teritoriu care nu-i aparţinuse niciodată, fără să ţină cont de dorinţele şi protestele celorlalte două naţiuni, românii şi saşii, a constituit germenele unui război civil nimicitor. În cursul său, conform istoricului Gelu Neamţu:

“Ca expresie a intoleranţei religioase, au fost arse complet 41 de biserici ortodoxe şi 30 de biserici greco-catolice, iar 12 biserici greco-catolice arse parţial numai pentru că erau româneşti”. 319 biserici ortodoxe şi alte 396 de biserici greco-catolice au fost jefuite în întregime.”, spunea deputatul Marius Paşcan în cadrul ședinței Camerei Deputaţilor din 21 noiembrie 2018