Șesul Popricanilor, aproape de Prut, scenă de luptă pentru domnia Moldovei în iulie 1612

Șesul Popricanilor, aproape de Prut, scenă de luptă pentru domnia Moldovei în iulie 1612

O luptă mai puțin cunoscută în istorie, pentru tronul Țării Moldovei, s-a desfășurat la la Cornul lui Sas (în prezent zona comunei Popricani, județul Iași), pe malurile Prutului.

Cu origini incerte, Ștefan Tomșa al II-lea se prezenta ca fiind „os domnesc”, respectiv fiul voievodului Ștefan al VII-lea Tomșa, boierul care a condus rebeliunea împotriva lui Despot Vodă. Spirit aventurier, Ștefan Tomșa al II-lea a ajuns ca mercenar să lupte în vestul Europei, participând la luptele dintre francezi și spanioli în Pirinei, pentru ca mai apoi să ajungă în armata lui Ștefan Bathory in Transilavnia, iar în cele din urmă să ia parte alături de turci chiar și în războaiele acestora duse cu perșii.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


librarie.net

Într-o Moldovă măcinată de luptele interne pentru putere, Ștefan Tomșa al II-lea ajunge domn bazându-se pe sprijinul turcilor. În vara anului 1612, Constantin Movilă, fiul cel mai mare a lui Ieremia Movilă, care preluase puterea după detronarea lui Mihail Movilă, revine în Moldova cu o oaste formată din poloni, cazaci, și țărani, oaste care era comandată de cumnatul său Potocki.

Cu sprijin militar din partea turcilor și a tătarilor, și având și o oaste de lefegii cu mare experiență pe câmpurile de luptă, având de partea sa inclusiv foștii căpitani ai lui Mihai Viteazul, pe Mîrza, Gheța și pe sârbul Gheorghe Rat, Ștefan Tomșa al II-lea învinge oastea polonă la Cornul lui Sas, unde Potocki cade prizonier și este întemnițat, iar Constantin Movilă moare înnecat la trecerea Niprului.

„La Cornul lui Sas, între Prut şi Jijia, Leşii întâlniră marea armată a lui Ştefan-Vodă; după o luptă crîncenă, ei fură cu desăvîrşire nimiciţi: „abia de a scăpat cineva de poveste”. Constantin-Vodă, robit de un tătar, dispăru fără să lese urme; mai tîrziu se răspândi zvonul că, fiind dus spre Curtea Hanului, se înnecase în Nipru pe timpul trecerii, în faţa cetăţii Oceacov.” ( sursa: Revista Istorică, 1916)

Despre lupta de la Cornul lui Sas, de pe șesul Popricanilor, cronicarul Miron Costin avea să scrie:

„… într-acela loc au făcut oştile lui Ştefan Vodă şi tătarii la Ieşi năvală. Şi n-au tinut războiul leşii nimică, cît în cela război, aşe de sîrg s-au spăimat şi s-au amestecat leşii, cît ni ce tunurile odată n-au apucat să sloboadză” ( Miron Costin)

Potrivit lui Miron Costin, Constantin Movilă a căzut în mâinile unui mârzac tătar (n.r. nobil tătar) care a încercat să-l ducă și să-l înfățișeze hanului tătar, însă încercând să treacă Niprul de la Dașău (n.r. Dașov, cetate la vest de Bug, aproape de Marea Neagră) cu o luntre mică în care s-au urcat mârzacul tătar, Constantin Movilă și „un comis al acestuia, Mihăilescul”, în fața cetății Oceacov (n.r. ocupată la acea vreme de tătari) „s-au scornit vint şi s-au umplut luntrea de apă şi acolea s-au înecat
Constantin Vodă in Nipru” .

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Next Post

158 de ani de când Serviciul de poștă a intrat în administrația statului român

joi iul. 23 , 2020
La data de 23 iulie 1862 serviciul de poștă a intrat în administrația statului și s-a înființat Direcția Centrală a Poștelor. Guvernul Principatelor Române hotărâse încă din ședința din 17 iulie 1862, unificarea celor două administrații poștale din Moldova și Țara Românească, o decizie aprobată oficial prin decretul nr. 527 […]

Poate vă place și:

libris.ro