Am înmărmurit în urmă cu câțiva ani când am văzut declaraţia ministrului Justiţiei de la acea vreme, doamna Raluca Prună, care ne spunea cu nonșalanță că “discuţia despre drepturi e un lux teoretic”. Declarația, venind nu de la un neica nimeni, nu de la o femeie căreia i-ar fi căzut sapa când își deschidea portofelul, ci de la înălțimea funcției de ministru al Justiției, era una stupefiantă.
Dacă mi-ar fi spus cineva în decembrie ’89 că vom ajunge la trei decenii distanță într-o dictatură cu mult mai parșivă decât cea care speram că tocmai se încheiase odată cu debutul anilor ’90, probabil l-aș fi crezut cel mai pesimist om de pe pământ.
Deși am sperat că ne vom desprinde cu totul de zona totalitarismului și a abuzurilor prezentate sub înfățișarea unor așa zise „legi”, la trei decenii de la momentele când s-a strigat cu disperare în stradă „Libertate”, trăim în mod paradoxal niște forme de dictatură chiar mai perverse decât cele „omologate” în timpul comunismului.
Când în România abuzul devine literă de lege, o lege șchioapă ce-i drept, ba chiar neconstituțională, ce așteptări să mai ai de la legiuitori? Când aceștia în discursul lor public spun cu privire la problemele legate de legea carantinării și izolării că în România „s-a exagerat puțin cu drepturile și libertățile…”!?
„Cred că sănătatea tuturor e mai importantă decât un moft de ora 23.00. Da, e un moft la ora 23.00 să stai la o terasă”, a afirmat deputata PNL Cristina Trăilă
Dacă tot ne spun unii și alții (n.r. unii mai neomarxiști decât alții) în ultimii 30 de ani că drepturile și libertățile nu sunt pentru oameni, îmi vine în minte cu această ocazie o vorbă larg răspândită în mediul rural: atunci să le mănânce câinii! Dar dacă încă mai tânjiți după drepturi și libertăți, după drepturile și libertățile fundamentale ale omului, atunci nu le lăsați pradă câinilor, ridicați-vă în picioare și luptați pentru ele, pentru că în istorie s-a murit pentru ele, s-a vărsat sânge, s-a murit pe roată, atârnând prin spânzurători, s-a murit prin tranșee și pe câmpurile de luptă pentru ca noi astăzi să fim liberi și nu sclavi…
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
,,Ca raspuns la sistemul creat cu dinadinsul stramb, in care starea omului nu inseamna complexitate, ci complicatie, in care bunastarea materiala este scop in sine, noi raspundem cu sistemul bazat pe simplitate [...] El, cetateanul, trebuie sa fie propriul lui stapan, sa fie proprietar si producator si sa lucreze impreuna cu ceilalti intr-o retea indestructibila in care sa primeze cinstea,
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.