RSS

Cercetătorii au demonstrat știin…

   Povestirile biblic…

Orientarea sexuală nu este ceea …

    Orientarea sexual…

Baronul Brukenthal, un monument …

Iohannis i-a luat pe …

O rezoluție discriminatorie a Pa…

   Am ajuns s-o trăim…

Sibiul e pierdut pentru România?…

Sibiul e pierdut pent…

UN REGAL FĂRĂ EGAL!

Gala artelor, ediția …

"Majoritatea victimelor lui Bruk…

În ultima vreme au ap…

Euro Education Federation recoma…

   Euro Education F…

«
»
TwitterFacebookPinterest
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (1 voturi, medie: 5,00 din 5)
Încarc...

18 Februarie 1799: Decapitarea domnitorului care a inventat văcăritul pe vremea lui Pazvante Chioru

Print Friendly, PDF & Email

Constantin Hangerli (cca. 1760 – 18 februarie 1799) a fost domnitorul Țării Românești între noiembrie 1797 – ianuarie 1799, într-o perioadă cu niște cumplite tulburări antiotomane, pornite paradoxal nu din partea populațiilor autohtone, ci din partea lui bandeor lui Pazvantoglu (n.r. Pazvante Chioru, fost ienicer în armata otomană), care jefuiau întreaga regiune a Dunării din Bulgaria și Țara Românească.

Confruntându-se cu o puternică opoziție din partea bandeor lui Pazvantoglu (n.r. Pazvante Chioru), mai marii din Imperiul Otoman au fost dispuși chiar și să-l momească pe Pazvantoglu cu poziția de pașă de Vidin iar pe oamenii săi cu iertarea și încorporarea în armata otomană, încercare fără succes însă.

În aceste condiții ajunge pe tronul Țării Românești Constantin Hangerli, având misiunea de a asigura provizii alimentare, cai și de orice altă natură unei uriașe armate otomane trimise să-l anihileze pe Pazvante Chioru și bandele sale de răzvrătiți.

Prin răscoala sa, Pazvante Chioru împreună cu mercenarii și dezertorii din armata otomană ajung să-și proclame un mic stat independent cu capitala la Vidin și chiar cu unele încercări de politică externă recunoscută la nivel internațional.

Cum situația nu putea fi tolerată la Constantinopol, o uriașă armată de turci pornește către Vidin cu misiunea de a-l captura pe Pazvante Chioru. Nereușita misiunii este pusă pe umerii domnitorului Constantin Hangerli, care deși și-a început domnia prin măsuri dure de colectare a proviziilor pentru trupele otomane anti-Pazvantoglu și apoi prin inventarea suplimentară a nenumărate dări, pentru propria căpătuire, ca de pildă „văcăritul”, nu satisface nevoile armatei otomane.  Aceasta a contribuit la firmanul sultanului ce ordona executarea lui Hangerli, omorât la 18 februarie 1799 de trimișii turci.

Paradoxal, Pazvante Chioru nu doar că este iertat ci este numit și pașă de Vidin. Face dese expediții de jaf în Țara Românească în care arde localitățile pe care le pradă. În 1800 trupele sale, numite și pazvangii, ard o mare parte a Craiovei, din totalul de 7000 de case numai 300 supraviețuind incendiului. Noul domnitor, Alexandru Moruzi, depășit de situație, își cere singur mazilirea.

“Soarta domnitorului Constantin Hangerli este hotărâtă la Constantinopol. Mazilirea lui Hangerli îi precedă moartea doar cu câteva zile.

Dionise Fotino scria următoarele:

“Și l-au mazilitu, și la Februarie 18 Vineri, leatu 1799, la 6 ceasuri, au venitu Capegi Bașa și l-au suitu în Divanu”

Zilot Românul (pseudonimul lui Ștefan Ioan Fănuță) redă în scris scena uciderii lui Constantin Hangerli:

“Ticălosul ieșind din baie la odaia de musafiri, acolo orânduiții împărătești l-au omorâtu și luându-i capul și despoindu-l, lăsându-l numai în ismene, l-au târâtu de picioare ca pe un câine, din casa de sus, jos în mijlocul curții domnești, aruncându-l pe zăpada amestecată cu noroiul și bălegarul de cai, unde a stătutu de la 7 ceasuri din zi până au înoptatu, de l-au văzut tot norodul, hulindu-l toți pentru faptele lui. Încă unu ticălosu românu, friptu de plata văcăritului, aruncându o para pe trupu-i zicea: <<satură-te de bani>>, iară alții altfelu, osândindu-l cum i se cădea. Și de acolo l-au ridicatu oamenii și l-au îngropatu la monastirea Sf. Sipiridonu-nou, iară capul l-au luat orânduiții și l-au dusu la Țarigradu (n.r. Constantinopol) spre încredințarea împeratului”

(…) Disgrația în care se simțea căzut la Constantinopole cu începutul anului 1799, mai ales în urma acuzărilor secrete ale lui Căpitan-Pașa, crezu poate Hangeri (n.r. Hangerli) a o conjura, adresând țerei o tardivă proclamațiune, prin care, pe de o parte cerca a mai justifica îndoite biruri, angarii și văcăritulu, și pe de altă parte că renunță la acele adăogiri de biruri. Ce mai putea face, ca să continue acea despoiere a țerei, prin biruri modeste și văcăritu, din momentu ce Psvantoglu se împăcasă cu Sultanul, care-l și iertase și-i acordase o situațiune legală însemnată și dorită de el, la Vidin” ( sursa: Istoria Romaniloru: Seria 1774-1800 (alu 5lea alu seriei 1786-1800))

Zilot Românul (pseudonimul lui Ștefan Ioan Fănuță) a fost un istoric, jurist, poet și cronicar român. A scris istorii în versuri și în proză ale Țării Românești din timpul lui Constantin Hangerli.

Susține GLASUL.info, presa independentă, susține adevărul Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO14BTRLRONCRT0356966001
CONT EUR: RO61BTRLEURCRT0356966001
Cod Swift: BTRLRO22
BANCA TRANSILVANIA
Pentru: Portalul Glasul.info


REVOLUT
IBAN: GB34REVO00997029036608
BIC: REVOGB21

PATREON
patreon.com/glasul


Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta


Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info