La 15 Martie 1848, parlamentul Ungariei a votat “unirea” cu Ardealul (n.a. anexarea Ardealului). Era semnalul dat unor crime de o amploare și de o sălbaticie nemaiîntâlnite împotriva românilor.
Pentru România, aceasta zi ar trebui declarată zi de doliu național pentru zecile de mii de nevinovați care au fost uciși cu brutalitate, în cadrul unor adevarate campanii de crime împotriva umanității.
Senatoarea Diana Iovanovici-Șoșoacă a reacționat și ea la cumplita leznațiune pe care a realizat-o Parlamentul României, deopotrivă cu guvernanții și președinții de până acum, care în ultimii ani conferă zilei de 15 martie (n.r. o zi care în istorie, respectiv la 15 martie 1848 a însemnat semnalul pentru declanșarea unor crime în masă împotriva neamului românesc de o amploare nemaiîntâlnită de la năvălirea mongolă), în loc de zi de doliu național, “calitatea” de … zi națională, cu tot tacâmul și privilegiile acordate la nivelul statului român unei asemenea zile:
“Titlul declarației mele politice este ,,15 martie — doliu sau sărbătoare națională”. Având în vedere că la data de 15.03.2021 Senatul României a schimbat programul de lucru, acordând zi liberă în Parlament și amânând plenul pentru a doua zi, marți, 16.03.2021, deși era stabilit pentru data de 15.03, întrucât UDMR, partener al coaliției de guvernare, a invocat faptul că se sărbatorește Ziua maghiarilor de pretutindeni, mă intreb retoric dacă mai suntem suverani, dacă mai gândim și trăim românește, dacă mai acționăm în interesul poporului român care ne platește salariile, inclusiv parlamentarilor și guvernantilor UDMR.
Mă întreb cum este posibil ca de 1 Decembrie, Ziua Naționala a Romaniei, UDMR să menționeze ca este zi de doliu pentru maghiari, iar noi, de ziua națională a țării vecine, arboram în unele orașe exclusiv steagu! Ungariei, fapte ce încalcă prevederile Legii nr.75/1994, art.7:
,,Drapelele altor state se pot arbora pe teritoriul României numai împreună cu drapelul național și numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivități și reuniuni internaționale, pe clădiri oficiale și în locuri publice stabilite cu respectarea prevederilor prezentei legi.”
În acest context, mă întreb, evident tot retoric: de ce nu avem zile libere și de Ziua lipovenilor, bulgarilor, armenilor, machidonilor, turco-tatarilor și tuturor celorlalte minorități reprezentate îm Parlamentul României?
Tot în acest sens, mă întreb: de ce Parlamentul Ungariei nu decretează zi liberă la data de 1 decembrie, având în vedere că teritoriul de până în Tisa, așa-numită Crișana de Vest, vorbea limba română acum mai bine de un secol și că încă mai avem și noi o minoritate românească în statul vecin? Daca nu ar fi întrebari retorice, ar trebui să răspundă la ele reprezentanții UDMR, toți președinții României, reprezentanții Parlamentului și guvernanții, prefecții și primarii care au permis ca aceste derapaje să aibă loc de-a lungul celor 31 de ani de așa-zisă democrație.
Mai mult, se pare că istoria este un moft pentru unii, care o interpreteazi după bunul lor plac și interese iredentiste, minoritățile sunt folosite doar în interes politic, mergând până acolo încât să schimbe originile și denumirile reale ale acestora, doar pentru că un grup oligarhic să aibă acces continuu în Parlament, pentru a se îmbogăți tocmai în detrimentul celor pe care declară că i-ar reprezenta.
În timp ce populația din bazinul electoral al UDMR se zbate la nivel de subzistență, ducându-și traiul de azi pe mâine, sunt învățați să nu vorbească limba română și sunt astfel enclavizați, membrii UDMR, trimișii lor in Parlament, se îmbogățesc pe zi ce trece, fiind aproape singurii oameni avuți din zona.
Astfel, s-a șters cu totul noțiunea secuilor, popor indo-european, maghiarizat doar prin limba și religie, care nu a provenit nicicând din nația mongola, cum provine poporul maghiar, ce a ocupat acum peste o mie de ani Câmpia Panonică. Cele trei județe din centrul României pe care UDMR-iștii și le arogă ca fiind profund maghiare, instigând la segregare etnică, de fapt sunt locuite în majoritate covarsitoare de români și secui, care au fost sterși din istorie și maghiarizati pe o simpla coala de hârtie.
Secuii sunt învatati că sunt maghiari, li s-a șters adevărata identitate, fiind dezrădăcinați printr-o înșelătorie istorică. În fapt, majoritatea covârșitoare a secuilor au fond genetic carpato- panonic, deci națiunile română și secuiasca sunt națiuni surori. În acest sens, este edificatoare urmatoarea poezie,
,,Secuiul”:
Nu sunt maghiar și-n viața mea/Nu voi permite nimănui/
Să-mi spună mie altcumva,/Să-mi zic-altfel decât săcui!/
Din neam de geto-daci mă trag,/Vă spun ce cred, vă spun ce simt/
În vene-am sânge de pelasg/Și nicidecum mongoloid./
Străbunii mei maghiarizați,/Forțat au fost, o știm cu toții,/
Și de nu recunoaștem asta,/Se răsucesc sub glie morții./
Am ochi albaștri sau verzui,/Am păr șaten, tenul spălat/
Și-atunci cum poți să vii sa-mi spui/Că nu sunt pui de geto-dac?!/
În România m-am născut,/În Europa voi muri/
Și cât traiesc nu execut/Ce îmi comanda ungurii./
Nu-s ungur și nicicdnd n-am fost./Nici bozgor, caci am Țara mea./
Eu sunt român și recunosc/Că vreau o viată buna-n ea./
Ce dacă-am fost maghiarizați?/Azi ne-am trezit! Primul sunt eu!/
Noi și românii suntem frați/De când era Zamolxe zeu./
Nu sunt maghiar și-n viata mea/Nu voi permite nimănui/
Să-mi spună mie altcumva,/Să-mi zic-altfel decât săcui!”
Senator neafiliat Diana Iovanovici-Sosoaca“