Sub pretextul pandemiei, românii au avut parte anul trecut de una dintre cele mai triste parade militare de Ziua Națională a României, de 1 Decembrie, cu un Klaus Iohannis mai penibil ca oricând, un așa zis președinte care și-a pus cetățenii într-o situație foarte stânjenitoare, până și mulți dintre votanții actualului președinte ieșind atunci public și autoflagelându-se că au putut vota un asemenea specimen al naturii, în fruntea statului.
Din cauza stării de penibil la superlativ a acelui 1 Decembrie desacralizat de președinte și de sclavii săi din sistem, mulți dintre cei care l-au votat au ieșit atunci la scenă deschisă și și-au înjurat mâna cu care au pus ștampila de vot pe Iohannis. Mii, zeci de mii de înjurături au pornit atunci către individul sinistru care coborâse în mijlocul protestelor regizate în geacă roșie.
“Ceremonie militară în București. Au defilat pe sub Arcul de Triumf detașamentele de militari care au fost în misiune în Afganistan / Iohannis: „Misiunea Armatei Române în Afganistan va rămâne în cărțile de istorie””, scrie hotnews.ro
Românii au putut vedea cum și-au bătut joc președintele și Guvernul României de sărbătoarea națională de 1 Decembrie, comparând standardul dublu legat de manifestările de la Arcul de Triumf din București: o dată avem penibilele manifestări de egocentrism ale președintelui de 1 Decembrie, iar acum avem o adevărată sărbătoare dedicată mercenarilor care și-au dedicat viețile “partenerului strategic”, păzind câmpurile cu maci din Afganistan și interesele americanilor în acel colț de lume, nicidecum intereselor României.
Când la același Arc de Triumf sfidezi cu nonșalanță sărbătoarea națională de 1 Decembrie, iar în contrapondere ridici apoi în slăvi mercenariatul pentru interese străine poporului român, oare cum să califici o asemenea atitudine odioasă venită chiar din partea celor “aleși” să conducă destinele statului român?
Să ne amintim de versurile lui Mihai Eminescu, atât de actuale și azi pentru condiția poporului român în Europa și în lume:
“Tu te lauzi că Apusul înainte ţi s-a pus? Ce-i mâna pe ei în luptă, ce-au voit acel Apus?”
Mihai Eminescu
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
,,Ca raspuns la sistemul creat cu dinadinsul stramb, in care starea omului nu inseamna complexitate, ci complicatie, in care bunastarea materiala este scop in sine, noi raspundem cu sistemul bazat pe simplitate [...] El, cetateanul, trebuie sa fie propriul lui stapan, sa fie proprietar si producator si sa lucreze impreuna cu ceilalti intr-o retea indestructibila in care sa primeze cinstea,
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.