9 Februarie 1918: Prin Tratatul de la Brest-Litovsk dintre Ucraina și Puterile Centrale era recunoscută existența Republicii Populare Ucrainene
Într-un act de precipitare Germania și Austro-Ungaria au proclamat (9 februarie 1918) constituirea, din Galiția și Bucovina (n.r. teritoriu românesc), a unui regat autonom în cadrul Austro-Ungariei și au smuls Kievului promisiunea de furnizare a unui milion de puduri de grâu contra sprijinului militar. De aici s-au născut practic, total artificial, pretențiile teritoriale ale Ucrainei față de teritoriile Țării Moldovei de Sus, ceea ce austriecii au numit ei samavolnic Bukowina (n.r. în germană Buchenland = Țara fagilor), un teritoriu de peste 10.000 km², râvnit de-a lungul secolelor de mai mulți dușmani ai neamului românesc.
Ucraina se înscrie și ea în acest lung șir de dușmani ai neamului românesc care au căutat să-și mărească suprafața țării prin rapt teritorial, în principal după semnarea tratatuilui de la Brest-Litovsk în noaptea de 9 – 10 februarie 1918. La fel ca și Ungaria, Ucraina la rândul ei, accepta protectoratul de facto al Germaniei și Austriei, dar îi convenea acest rol prin câștigul teritorial la care spera:
“Republica Populară Ucraineană și Austro-Ungaria au semnat, de asemenea, o înțelegere secretă cu privire la Galiția și Bucovina. Partea austro-ungară s-a angajat să unifice, până în 31 iulie 1918, într-un singur teritoriu al Coroanei toate regiunile din Galiția răsăriteană și Bucovina în care ucrainenii reprezentau majoritatea populației.“, se arată în Enciclopedia Ucrainei
Enciclopedia Ucrainei
După semnarea tratatului de la Brest-Litovsk, noul stat efemer ucrainean, Republica Populară Ucraineană, s-a putut bucura de sprijinul militar germano-austriac în lupta pentru alungarea forțelor bolșevicilor din țară (februarie – aprilie 1918).