7 decembrie 1918 – Armata Română intră și eliberează orașul Brașov

La 7 decembrie 1918, pe atunci cel de-al doilea oraș mare al Transilvaniei, centru cultural și economic în această zonă a Ardealului, era eliberat de către Armata Română care intra victorioasă în Brașov.

Până la eliberarea sa de sub ocupația străină, sute de mii de români ardeleni au fost mobilizați pe fronturile de luptă din Serbia și Italia, în sud, și pe frontul din Galiția, spre Rusia, în nord, „într-un continuu dans al morții orchestrat diabolic de maghiari”, cum descria acest masacru desfășurat exclusiv pe criterii etnice, conf. univ. Mihai Racoviteanu de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.

Potrivit conf. univ. Mihai Racoviteanu de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, din 1914 până în 1918, circa 400.000 de români se aflau înrolați în armata austro-ungară. Din cei 400.000 de români înrolați în armata austro-ungară peste 100 000 de români au căzut pe diferite fronturi, pentru interesele altor neamuri, nicidecum pentru interesul neamului românesc, iar peste 120.000 de mii de români au ajuns prizonieri la ruși, fiind trimiși în lagăre în Siberia.

„Din rămășițele mai multor unități decimate se formau noi unități și, sub pretextul trimiterii pentru refacere în țară, erau trimiși pe alt front, într-un continuu dans al morții orchestrat diabolic de maghiari.„, scria Conf. univ. Mihai Racoviteanu , Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

În imaginea cu care este ilustrat acest articol, îi putem vedea pe ostașii români care fuseseră înrolati în armata austro-ungară și s-au înapoiat la casele lor, la Brașov, în 1918.

Toleranța austro-ungară împotriva populației autohtone din Brașov

Abia după eliberarea Brașovului de către Armata Română, li s-a permis Junilor brașoveni să se reîntoarcă în Șcheii Brașovului. Junii din Șchei și cei din Brașovul Vechi împart tradiții comune și au fost uniți spațial, înainte de venirea sașilor, care treptat i-au despărțit cu Cetatea. Abia după 1918 li s-a permis revenirea în Șchei a brașovechenilor. Există șapte grupuri de juni, după cum urmează: Junii Tineri, Junii Curcani, Junii Bătrâni, Junii Dorobanți, Junii Albiori, Junii Roșiori și Junii Brașovecheni.

Brașoveanul Vasile Saftu, deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, după ce a fost eliberat din închisoarea de la Sopron,  revine la Biserica „Sfântul Nicole“ din Şchei, și devine principalul organizator al acțiunilor ce au dus la Marea Unire. El a condus pe 7 decembrie 1918 manifestările dedicate primirii armatei române în Braşov, în fruntea căreia venea și generalul francez Henri Mathias Berthelot. Vasile Saftu a fost deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.

Deci, ziua de 7 decembrie rămâne una de mare însemnătate pentru românii din Brașov, aceasta fiind ziua eliberării lor de sub jugul criminal al ocupației austro-ungare. O zi care merită sărbătorită cu multă bucurie și multă recunoștință la Brașov pentru sutele de mii de români care s-au sacrificat pe câmpurile de bătălie pentru a face posibilă o asemenea zi a descătușării de sub tirania unei dictaturi criminale, după veacuri de oprimare și de crime îndreptate împotriva poporului român.