7 decembrie 1918 – Armata Română intră și eliberează orașul Brașov

La 7 decembrie 1918, pe atunci cel de-al doilea oraș mare al Transilvaniei, centru cultural și economic în această zonă a Ardealului, era eliberat de către Armata Română care intra victorioasă în Brașov.

Până la eliberarea sa de sub ocupația străină, sute de mii de români ardeleni au fost mobilizați pe fronturile de luptă din Serbia și Italia, în sud, și pe frontul din Galiția, spre Rusia, în nord, “într-un continuu dans al morții orchestrat diabolic de maghiari”, cum descria acest masacru desfășurat exclusiv pe criterii etnice, conf. univ. Mihai Racoviteanu de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.

Potrivit conf. univ. Mihai Racoviteanu de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, din 1914 până în 1918, circa 400.000 de români se aflau înrolați în armata austro-ungară. Din cei 400.000 de români înrolați în armata austro-ungară peste 100 000 de români au căzut pe diferite fronturi, pentru interesele altor neamuri, nicidecum pentru interesul neamului românesc, iar peste 120.000 de mii de români au ajuns prizonieri la ruși, fiind trimiși în lagăre în Siberia.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro

“Din rămășițele mai multor unități decimate se formau noi unități și, sub pretextul trimiterii pentru refacere în țară, erau trimiși pe alt front, într-un continuu dans al morții orchestrat diabolic de maghiari.“, scria Conf. univ. Mihai Racoviteanu , Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

În imaginea cu care este ilustrat acest articol, îi putem vedea pe ostașii români care fuseseră înrolati în armata austro-ungară și s-au înapoiat la casele lor, la Brașov, în 1918.

ostasii români care fusesera înrolati în armata austro-ungara s-au înapoiat la casele lor, Brasov 1918
Ostasii români care fusesera înrolati în armata austro-ungara s-au înapoiat la casele lor, Brasov 1918

Toleranța austro-ungară împotriva populației autohtone din Brașov

Abia după eliberarea Brașovului de către Armata Română, li s-a permis Junilor brașoveni să se reîntoarcă în Șcheii Brașovului. Junii din Șchei și cei din Brașovul Vechi împart tradiții comune și au fost uniți spațial, înainte de venirea sașilor, care treptat i-au despărțit cu Cetatea. Abia după 1918 li s-a permis revenirea în Șchei a brașovechenilor. Există șapte grupuri de juni, după cum urmează: Junii Tineri, Junii Curcani, Junii Bătrâni, Junii Dorobanți, Junii Albiori, Junii Roșiori și Junii Brașovecheni.

Juni brașoveni, delegați la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1918
Juni brașoveni, delegați la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1918

Brașoveanul Vasile Saftu, deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, după ce a fost eliberat din închisoarea de la Sopron,  revine la Biserica „Sfântul Nicole“ din Şchei, și devine principalul organizator al acțiunilor ce au dus la Marea Unire. El a condus pe 7 decembrie 1918 manifestările dedicate primirii armatei române în Braşov, în fruntea căreia venea și generalul francez Henri Mathias Berthelot. Vasile Saftu a fost deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.

Deci, ziua de 7 decembrie rămâne una de mare însemnătate pentru românii din Brașov, aceasta fiind ziua eliberării lor de sub jugul criminal al ocupației austro-ungare. O zi care merită sărbătorită cu multă bucurie și multă recunoștință la Brașov pentru sutele de mii de români care s-au sacrificat pe câmpurile de bătălie pentru a face posibilă o asemenea zi a descătușării de sub tirania unei dictaturi criminale, după veacuri de oprimare și de crime îndreptate împotriva poporului român.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

Fără Ședință solemnă de Ziua Constituției în 2022? Au abandonat parlamentarii români Constituția României?

lun dec. 5 , 2022
Fără Ședință solemnă de Ziua Constituției în 2022? Au abandonat parlamentarii români Constituția României? În ultimii ani am sesizat o ducere în derizoriu a importanței Constituției României, ba chiar atacuri fățișe din partea unor politicieni sau din partea unor reprezentanți ai unor instituții din România, ba chiar și îndemnuri la […]
Fără Ședință solemnă de Ziua Constituției în 2022? Au abandonat parlamentarii români Constituția României?, Foto: Omenia TV

Poate vă place și:

libris.ro