În aprilie 1925 Congresul Pan-Moldovenesc a fixat graniţele pentru Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească iar Congresul Sovietelor din toata Ucraina aproba la 10 mai 1925 Constituția Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenească.
“La 12 octombrie 1924 se crează Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească în cadrul Ucrainei, capitală fiind Balta, iar din 1928 Tiraspolul cu graniţa vestică fixată declarativ pe Prut. Cuprindea raioanele transnistrene de astăzi ale Republicii Moldova, plus raioanele Ananiev, Balta, Bârzula, Codâma, Cruteni, Ocna Roșie și Pesceana din actuala regiune Odesa a Ucrainei.
La Bârzula în aprilie 1925 Congresul Pan-Moldovenesc a fixat graniţele şi Constituţia recunoscută de ucrainieni la 10 mai 1925. Cu o suprafaţă , in 1934, de 8.434 km2 şi o populaţie de 615.500 locuitori din care 80% români, noua republică cuprindea raioanele: Balta, Bârzula, Camenca, Crut, Dubăsari, Grigoriopol, Ananiev, Ocna Roşie, Râbniţa, Slobozia, Tiraspol.
A fost creată pentru a aţâţa pe nemulţumiţii din Basarabia. Vintilă Brătianu considera cu luciditate că ,,crearea unui stat român între Rusia şi noi” va permite dezvoltarea în URSS ,,a unei vieţi naţionale româneşti”.
Drapelul R.A.S.S.M. (1925 – 1932). Legiferat la 10 mai 1925, cand Congresul Sovietelor din toata Ucraina a aprobat Constitutia R.A.S.S.M (sectiunea a VII-a, articolul 48, stipula: „R.A.S.S. Moldoveneasca are stema si steagul sau de stat, stabilite de Comitetul Executiv Central (C.E.C.) Moldovenesc si confirmate de Comitetul Executiv Central din toata Ucraina”). La 19 octombrie 1925 , C.E.C. al R.A.S.S.M. adopta proiectul steagului de stat al R.A.S.S.M.
Crearea respectivei unități moldovenești a fost inițiată de Grigore Kotovski, dar în scurtă vreme a devenit un motiv de dispută cu Comisarul Poporului pentru Afaceri Externe al URSS, Gheorghi Cicerin, care considera înființarea acestei regiuni administrative ca prematură. În plus, Cicerin considera că astfel se dă o mână de ajutor „expansionismului șovinismului românesc”. În schimb, Kotovski susținea că această nouă republică ar fi propagat comunismul în Basarabia învecinată, existând șanse să aducă revoluția comunistă în România și chiar și în Balcani.”