16 Mai 1204: Menționarea populației ortodoxe din Dieceza de Oradea

La 16 mai 1204 avea loc prima menționare documentară a populației ortodoxe din Dieceza de Oradea. Papa Inocențiu al III-lea cerea episcopului de Oradea să accepte pentru această populație, probabil români, subordonarea direct Scaunului Apostolic.

În primăvara aceluiași an, 1204, a avut loc a IV-a Cruciadă împotriva Constantinopolului și forțele apusene făceau un bilanț al situației confesionale din Centrul și din Sud-Estul Europei. Erau vremuri în care Apusul prin capii religioși de la Roma puneau o presiune fantastică pe principii, regii și liderii politici și militari locali din Centrul și Sud-Estul Europei pentru a trece la catolicism.

Se intenționa crearea unui așa zis Imperiul Latin de Răsărit, condus militar, politic și religios de reprezentanții unei coaliții din țările din Vestul Europei, sub binecuvântarea fățișă a liderilor religioși de la Roma.

În paralel, se ducea o ofensivă contra bisericii răsăritene şi a posesorilor “schismatici“. Încurajați de acest curent apusean, de contextul politic și de asaltul Vestului împotriva Estului (Bizantinii), de cucerirea Bizanţului şi de impunerea acolo a unui patriarh apusean, liderii politici și religioși din Ungaria au acționat agresiv pe teritoriul Crișanei și Banatului împotriva mănăstirilor și bisericilor ortodoxe existente, deloc puține la număr în acele vremuri pe respectivele teritorii.

“Din cele peste 20 de mănăstiri bizantine atestate până în jurul anului 1250, pe valea bănăţeană a Mureşului şi în Crişana, peste jumătate au devenit catolice în secolul XIII.“

“În anul 1204, aflat în drum spre Târnovo, unde urma să-l încoroneze pe Ioniţă, “regele” românilor şi bulgarilor, cardinalul Leon s-a interesat de soarta românilor din Ungaria şi credea că s-ar putea înfiinţa un episcopat latin pentru ei. Pe baza observaţiilor cardinalului, papa Inocenţiu al III-lea scrie la 16 mai 1204 episcopului latin de Oradea să viziteze mănăstirile ortodoxe “decăzute”, aflate în dioceza sa şi să creeze acolo pentru aceşti “greci” (n.r. români ortodocși) un episcopat supus direct Romei.”