Pelaghia Roşu, cunoscută şi sub numele de dăscăliţa, a trăit între anii 1800-1870,a fost învăţătoare. A fost şi luptătoare paşoptistă în timpul revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania,alaturi de Avram Iancu.
„Eroină română, născută în anul 1800 în Mărişel, în munţii Apuseni, a fost o ţărancă foarte inteligentă şi foarte însufleţită pentru cauza naţională, pentru care şi-a închinat viaţa cu devotament şi curaj.
A luat parte la luptele sângeroase împotriva armatelor maghiare din 1849. Prima dată în fruntea a 80 de femei, toate călări, a luptat împreună cu glotaşii comandaţi de fiul ei, Indrei, la muntele „Grohot”. Comanda supremă o avuse dânsa. Lupta s-a terminat prin înfrângerea honvezilor.
A doua oară s-a alăturat la „Fântânele” la oastea Iancului, împotriva armatei maghiare şi s-a încheiat cu înfrângerea ei şi omorârea căpeteniei lor Vasvari. Moare la 10 iunie 1870”, scrie Buletin de Carei
La 10 iulie 1870 Pelaghia Roșu a trecut în lumea drepților, fiind înmormântată în cimitirul satului Mărișel.
“Comisia Femeilor Române din Abrud a decis să înlocuiască crucea de lemn de la mormântul Pelaghiei Roșu cu o troiță de piatră. Într-o noapte din anul 1900, pe ascuns, pentru a scăpa de eventuala intervenție nedorită a autorităților de atunci, la mormântul eroinei a fost amplasată noua troiță din piatră.” (Șandor, Teodor – Mărișel și Fântânele, istorie vie, Făclia, ziar independent de Cluj,)