“Pe 15 august 1940, la Moscova are loc o convorbire între Molotov și ambasadorul român Grigore Gafencu, în cursul căreia rușii declară ca nu mai au nici o pretenție din partea României, aceasta declarație având o durată de o lună de zile, după care, tot rușii vor ocupa 4 insule din Delta Dunării și canalul navigabil al brațului Chilia.” (www.procesulcomunismului.ro)
Între anii 1938 și 1940, Grigore Gafencu, ministru al afacerilor străine, a încercat să asigure neutralitatea României, prinsă între Germania și Uniunea Sovietică. Datorită străduințelor sale, la 13 aprilie 1939, România primește garanțiile Angliei și Franței, care însă nu au fost respectate.
După anexarea Basarabiei, nordului Bucovinei și a Ținutului Herței de către Uniunea Sovietică în 1940, Gafencu este trimis ca ambasador la Moscova.
“… Gafencu a fost în măsură, în numai o săptămână, 10-17 august 1940, să ia “legaţia în primire” şi să poarte discuţii cu principalii actori ai diplomaţiei staliniste: Viaceslav Molotov, adjuncţii săi la Externe, Solomon Abramovici Lozovschi şi Vladimir Georgevici Deleanozov, specialişti pe probleme româneşti. (…) “
“Dacă presa sovietică, evident aservită politicii, păstra “cea mai desăvârşită obiectivitate faţă de revendicările maghiare”, factorii politici de decizie însă, constata Gafencu, în telegrama nr.1953 din 15 august (n.r. 1940), acceptau considerentele sale politice “fără a rosti nici o frază cu privire la Bulgaria şi nici la Ungaria.” (dacoromania-alba.ro)