“Una dintre paginile glorioase ale acestor meleaguri o reprezintă și bătălia dată în zona localitătii Jiliștea, la data de 14/24 aprilie 1574, de către oştile domnului Ion Vodă cel Cumplit.”, scria istoricul Nicolae ciobanu
Bătălia de la Jiliște(a), azi un sat al comunei Slobozia Ciorăști din județul Vrancea, este din păcate prea puțin consemnată și menționată în societatea de azi. Alexandru al II-lea, domnitorul Țării Românești, uneltea împreună cu diverși “turciți” cu influență la Istanbul, detronarea din Moldova a domnitorului Ioan Vodă cel Viteaz și înscăunarea pe tronul Moldovei cu ajutor militar turcesc a fratelui său, Petru Șchiopul.
La Jiliște, bătălia s-a dat la data de 14/24 aprilie 1574 între o alianță firavă a domnitorului Ioan Vodă cel Viteaz cu cazacii din Zaporojia (Ucraina de astăzi), în sprijinul domnitorului moldoven venind hatmanul Svîrhovskîi, cu circa 1200 de cazaci, cu totul oastea Moldovei numărând maxim 30-34.000 de oșteni și 80 de tunuri, și o oaste formată din turci și munteni, undeva între 40.000 și 50.000 de oșteni.
Iată ce consemna cronicarul moldovean Grigore Ureche:
“Domnul, văzând primejdia, strângându țara, cere tuturor să-l ajute în greaua încercare. Toț cei prezențî cu glas mare strigară că lângă dânsul vor pieri.”
Grigore Ureche
Oastea domnitorului Moldovei, Ioan Vodă cel Viteaz, a înaintat pe direcția Iași – Vaslui – Bârlad – Tecuci – Focșani. La data de 23 aprilie 1574, avangarda oștii Moldovei a învins decisiv oastea Țării Românești, folosită ca scut de către cei din tabăra otomană. Dimineața zilei de 24 aprilie pornește cu un atac furibund al moldovenilor care se soldează cu un adevărat măcel dezlănțuit împotriva armatei otomane. Până și Alexandrul al II-lea și fratele său Petru Șchiopul erau să-și piardă viața, cel din urmă fugind de pe câmpul de bătălie și căutând adăpost la Brăila, pe când fratele său Alexandru, domnitorul Țării Românești, s-a refugiat în Târgul de Floci.
Bătălia de la Jiliște este o pagină din multele succese repurtate de oștirile statelor românești în cadrul luptei antiotomane. Victoriile lui Ioan Vodă cel Viteaz au inspirat și încurajat apoi un lung șir de domnitori români care s-au ridicat împotriva dominației otomane în Sud Estul Europei.
Ce spuneau cronicarii despre Ioan Vodă cel Viteaz
” era bărbat inalt de stat, frumos la chip, cu ochi mici şi ameninţători, cu un trup puternic, plin de putere”
L. Gorecki“Era de minte ascuţit, de cuvânt gata şi se vedea că-i harnic nu numai de domnie şi altor ţări să fie cap mai mare.”
Grigore Ureche“era un om foarte primejdios, rău si cu minte adâncă, elocvent si invatat în cărti”
cronicarul Azarie“Îşi strânge o armată mare de băştinaşi şi locuitori ai graniţelor, care vin din toate părţile .. . “”
trimisul împăratului germano-roman Maximilian al II-lea la Istanbul